Prin metode tradiţionale de ameliorare în Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică sunt creaţi hibrizi de sorg zaharat SAŞM 1 şi SAŞM 2, care conform proprietăţilor lor morfologice şi agronomice: grosimea tulpinii 25 - 30 mm şi înălţimea ei 3,6 -3,9 m, precum şi dimensiunile majorate ale frunzelor, conţinutul de celuloză 35-38 % şi cantitatea de zahăr în sucul tulpinii de până la 14 - 16 % etc. sunt asemănători cu trestia de zahăr. Aceşti hibrizi, începând cu anul 2013 sunt omologaţi în Republica Moldova. În comparaţie cu trestia de zahăr, perioada de vegetaţie a acestor hibrizi este mai scurtă de 3-4 ori, iar plantele utilizează de 7-8 ori mai eficient umiditatea din sol şi de 2–3 ori fertilizanţii, tolerează salinizarea solului, nu se atacă de boli şi dăunători, sunt rezistenţi la polignire în cazuri de vânturi puternice şi îndelungate, precum şi la întârzierea cu recoltarea. Acesti hibrizi sunt creaţi prin combinări originale de gene, alese în acest scop din formele parentale, ceea ce asigură manifestarea în generaţia întâi a efectului de heterozis de până la 2–2,5 ori cu formarea biomasei de până la 80-90 t/ha/an în condiţii neirigabile şi de peste 130 – 140 t/ha/an la irigare. Procedeul de obţinere a acestui tip de hibrizi de sorg zaharat este brevetat de amelioratorul Gh. Moraru. Din 100 t de biomasă a acestor hibrizi pot fi obţinute: a) la procesarea cu utilizarea liniei tehnologice de prelucrare a trestiei de zahăr - până la 50-55 t de suc (must) cu conţinutul de glucide de 14-16% şi 25-30 t de biomasă uscată – bagasă; sau b) la însilozare - furaj cu capacitatea de 19-23 t unităţi nutritive, sau mai mult de 25 mii m³ de biogaz. Prelucrarea sucului extras din 100 tone de biomasă asigură obţinerea a 4,5-5 t/ha de bioetanol sau 8-10 t/ha de sirop glucidic, care după calitate este similar cu mierea de albine. Din 30 t de bagasă de sorg pot fi obţinute 16-18 mii m³ de biogaz sau peleţi pentru a produce 15-17 mii kwh de energie electrică şi aproximativ aceeaşi cantitate de energie termică. În rezultatul pirogenezei (GL) biomasei uscate de pe 1 hectar irigabil este posibilă obţinerea până la 11 t de biomotorină sau 18 t de bioebenzină. Tehnologia obţinerii carburanţilor prin GL este elaborată în Canada, SUA, Federaţia Rusă şi în alte ţări. Acest tip de hibrizi pe parcursul unei perioade de vegetaţie absorb din atmosferă până la 55 t CO2, pe când pădurea de foioase pe latitudini temperate - 16-18 t/ha/an. Descompunerea rădăcinilor (masa uscată ajunge la 14-16 t/ha/an) îmbunătăţeşte fertilitatea solului prin asigurarea bilanţul pozitiv al humusului de până la 1,5 - 2 t/ha/an. Ca şi toate culturile de sorg, acesti hibrizi se evidenţiază prin rezistenţă sporită la secetă îndelungată (de până la 2-3 săptămîni) şi utilizează mai eficient decât alte culturi resursele climatice: radiaţia solară, bilanţul de căldură, umiditatea şi fertilitatea solului. În cazul cultivării acestor hibrizi la irigare este posibilă cultivarea în condiţii de monocultură (sorg după sorg), iar în lipsa irigării este necesară rotaţia culturilor: sorg zaharat– mazăre (alte boboase) - grâu de toamnă – sorg zaharat. Tehnologia de cultivare a hibrizilor de sorg zaharat este similară celei de cultivare a porumbului pentru siloz, deoarece semănatul şi îngrijirea plantelor se efectuează cu aceiaşi complexitate de maşini. Deoarece aceşti hibrizii au tulpini deosebit de înalte şi groase, recoltarea acestora este posibilă doar cu combinele de tipul companiei germane KRONE– «BIG X», care au productivitatea de 3800 t de siloz în 11 ore de lucru. Din biomasa hibrizilor de sorg zaharat de acest morfotip, cultivată în condiţiile diferitor zone ale RM, au fost obţinute: bioetanol, sirop glucidic alimentar, nutreţuri valoroase şi pelleţi energetici. Actualmente, la unele din produsele enumerate, este elaborată documentaţia tehnică şi tehnologică, organizată multiplicarea formelor parentale şi producerea industrială a seminţei de generaţia întâi, inclusiv şi a hibrizilor SAŞM 1 şi SAŞM 2.