Au fost supuse analizei lucrările executate în tehnica baticului din colecția Muzeului Național de Artă al Moldovei, colecțiile private ale artiștilor plastici și cataloagele expozițiilor din perioada anilor 1960–2010. Una dintre sursele de inspirație pe larg abordate de către artiștii plastici autohtoni este arta populară. Influenţate de cerinţele sociale şi estetice, în perioada anilor ʼ50 artele decorative parcurg o nouă etapă, ce se caracterizează prin sinteza dintre stilul popular şi cel contemporan. Începând cu această perioadă motivele populare devin sursă de inspirație inepuizabilă pentru creația artiștilor plastici. Studiul reflectă prezența în arta textilă din perioada RSSM și Republica Moldova a ornamentelor inspirate din tradițiile artei populare. Printre autorii care practică tehnica baticului, a căror creație a fost influențată de tradițiile și motivele naționale îi putem menționa pe Enghelsina Şugjda, Ludmila Cornienco, Lidia Ceban-Boico, Alla Uvarova, Florentin Leancă ș.a. În lucrările lor sunt reflectate tradițiile de nuntă („Nunta”, „Mireasa” de L. Ceban-Boico); muncă și trai („Casa Mare”, „Poveste”, „Melodie”, „Munca”, „Primăvara”, „Iașul în carnaval” „Păsări” de L. Ceban-Boico, „Stofă decorativă” de L. Cornienco), motivul pomului vieții („Stofă decorativă” de L. Cornienco, „Amintiri” de A. Uvarova, „Căluțul” de L. Cornienco și L. CebanBoico, „Covor” de F. Leancă) ș. a. Muzeul Național de Artă al Moldovei păstrează în colecţia sa baticuri datate cu anul 1968, fiind realizate de Ludmila Cornienco şi Lidia Ceban-Boico. Motivul reprezentat în numeroase lucrări din această perioadă este pomul vieții, preluat din covorul tradițional basarabean. Compozițiile figurative sunt realizate în tehnica baticului rece și fierbinte. În mare parte autorii utilizează în compozițiile sale doar elementele motivelor populare, fără preluarea și a gamei cromatice din covorul tradițional.