În articol sunt tratate în maniera eseisticii științifice relațiile adult (părinte, profesor) – copil (preadolescent). Subiectul articolului este preadolescentul, copilul în tranziție, care nu a ajuns încă în perioada adolescenței, se află în perioada somatico-emoțională a pubertății și a socializării extrafamiliale, iar acțiunea în raport cu el este de cunoaștere și elaborare a unor strategii de coabitare prietenoasă.  În analiza noastra asupra interacțiunii preadolescenților cu adulții și semenii am aderat la unele constatări validate de experiența precum ar fi (1) referința la restructurările majore pe care le au preadolescenții în câmpul relațiilor în familie, la şcoală şi în afara acesteia; (2) reliefarea unor accente specifice ale restructurărilor ontogenetice la vârsta de 10-14 în funcție de particularitățile și dominantă evoluției societății; (3) stabilirea că la vârsta preadolescentă activitatea dominantă e comunicarea cu semenii (Angela Verdeș, Igor Racu, Elena Losîi) în cadrul tipului culturii cofigurative de învățare, în care învăţarea culturală se realizează în grupurile de egali;  Am conchis că,  preadolescenţa este puternic influenţată de contextul sociocultural în care tinerii cresc, acesta fiind văzut ca context formal - al adulților și context nonformal - al semenilor, deaceea se impun  perspective umaniste, culturologice și comportamentale de analiză a preadolescențe.

The article tackles the relationship between adult (parent, teacher) - child (pre-teenager) in the manner of the scientific essay. The subject of the article is the preteenager, the child in transition, who has not yet reached adolescence, is in the somatic-emotional period of puberty and extra-family socialization, while the action in relation to him is to learn and adopt friendly cohabitation strategies. In our analysis of the interaction of pre-adolescents with adults and their peers, we adhered to some findings validated by the experience such as (1) the reference to the major restructuring that pre-adolescents go through within the framework of relationships in family, at school and beyond that; (2) highlighting specific accents of ontogenetic restructuring/ ”reshuffling” processes at the age of 10-14, based on particularities and dominance of the society evolution; (3) establishing that at the pre-adolescent age the dominant activity is communication with peers (Angela Verdeș, Igor Racu, Elena Losîi) within the type of co-educational culture of learning, in which cultural learning is performed in groups of peers; We concluded that, pre-teenhood is strongly influenced by the socio-cultural context in which young people grow up, this being seen as a formal context - of adults, and non-formal context - of their peers, which is why humanistic, cultural and behavioral perspectives of pre-adolescence analysis are required.