Articolul precedent |
Articolul urmator |
1215 176 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-26 16:10 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
371.3 (440) |
Educație (14077) |
SM ISO690:2012 GOLUBIŢCHI, Silvia, LUNGU, Viorelia. Competența de comunicare în contextul comunicarii didactice. In: Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă: Conferinţă ştiinţifico-practică cu participare internaţională, 31 ianuarie - 1 februarie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Universităţii de Stat din Tiraspol, 2020, pp. 60-65. ISBN 978-9975-76-299-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă 2020 | |||||
Conferința "Orientări axiologice ale constructivismului în educaţia modernă" Chişinău, Moldova, 31 ianuarie - 1 februarie 2020 | |||||
|
|||||
CZU: 371.3 | |||||
Pag. 60-65 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Competenţa de comunicare este considerată o capacitate globală care cuprinde capacităţi comunicative ale indivizilor dobândite de-a lungul vieţii. Când ne referim la importanța competențelor de comunicare, despre care se vorbește tot mai des în prezent, avem în vedere, în primul rând, faptul că cel mai important factor în relaţionarea oamenilor, în colaborarea pe care o realizează ei pe tot parcursul vieţii este comunicarea. Comunicând, te poți face cunoscut oamenilor, poți prezenta și promova realizările pe care le ai, poți stabili relații de colaborare cu colegii etc. Prin competenţă de comunicare se înţelege nu volumul de cunoştinţe despre limbaj, deţinute de un vorbitor, despre sistemul și elementele limbii, ci capacitatea de a le valorifica în procesul comunicării; deci este vorba despre valoarea lor funcţională și despre capacitatea vorbitorului de a le materializa în procesul comunicării. |
|||||
Cuvinte-cheie comunicare didactică, competenţă de comunicare, componente, ascultare activă |
|||||
|