Articolul precedent |
Articolul urmator |
567 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-19 11:52 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
008(478) (107) |
Civilizație. Cultură. Progres (814) |
SM ISO690:2012 PLOŞNIŢĂ, Elena. Reflecţii despre stat şi valorificarea patrimoniului. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 62-63. ISBN 978-9975-3290-4-0. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine Ediția 1, 2019 |
|||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine" 1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019 | |||||
|
|||||
CZU: 008(478) | |||||
Pag. 62-63 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Valorificarea patrimoniului cultural este o tendinţă a dezvoltării socio-culturale contemporane. Nivelul de valorificare a moștenirii culturale determină și nivelul de dezvoltare a societăţii. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale. Problema valorificării patrimoniului este o temă permanentă de discuţii și analiză în mediul academic, este dezbătută pe paginile presei, este în vizorul parlamentului Republicii Moldova și este subiectul unor politici culturale ale statului. Statul prin autoritatea sa – ministerul culturii – este actorul principal în păstrarea și valorificarea patrimoniului. Începând cu anul 1991, statul Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a crea structurile instituţionale specializate pentru gestionarea patrimoniului, pentru a închega un sistem legislativ de profil, pentru a crea anumite instrumente de patrimonializare, pentru a stabili un dialog deschis cu specialiștii internaţionali din domeniul patrimoniului și pentru un dialog cu societatea civilă. Statul și-a asumat anumite angajamente prin convenţiile internaţionale referitoare la moștenirea culturală. Avem anumite succese în domeniul patrimoniului, dar avem o abordare segmentară a patrimoniului și nu avem o strategie cu priorităţi concrete, cu activităţi și responsabilităţi serioase, iar patrimoniul până ce nu a fost definit ca prioritate naţională. Statul Republica Moldova trebuie să elaboreze și să implementeze politici adecvate de protejare și punere în valoare a patrimoniului, deoarece mâine ne vom trezi fără patrimoniu și fără identitate. iar abordarea integrată trebuie să devină principiu cheie în aceste politici. Patrimoniul nu poate fi izolat de mediul cultural și natural. Problema patrimoniului trebuie abordată cu atenţie și în politicile sectoriale, de energie, agricultură, mediu etc. Statul este obligat să creeze un cadru adecvat pentru ca autorităţile locale să contribuie la dezvoltarea și gestionarea corectă a moștenirii culturale și să nu abordeze patrimoniul ca o povară, ba din contra să-l perceapă ca un factor important pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii. Valorificarea patrimoniului nu se face fără o cercetare adecvată, datoria statului este să încurajeze și să susţină cercetarea și educaţia pro-patrimoniu. Despre relaţia stat-patrimoniu, succese și eșecuri ale politicilor de patrimoniu, despre respectarea convenţiilor internaţionale referitoare la patrimoniu de către statul Republica Moldova – sunt repere ale temei abordate. |
|||||
|