Patrimoniul cultural reprezintă moștenirea generațiilor trecute, percepută de oameni ca fiind o reflecție și expresie a evoluției valorilor, credinței, cunoștințelor și tradițiilor derivate din experiența dobândită prin progres. Acesta rezultă din interacțiunea dintre oameni și societate, transmisă posteriorității Cercetătorii consideră că particularitatea epocii actuale este marcată de două mari transformări. Prima se referă la procesul de formare a unei noi paradigme culturale, pe când cea de-a doua vizează dezvoltarea galopantă a domeniului comunicațiilor tehnologice. Metamorfozele sociale s-au răsfrânt și asupra bibliotecii, resimțite puternic nu doar asupra întregului sistem de resurse a bibliotecii, dar și asupra rolului bibliotecii pentru societate, prin extinderea și diversificarea funcțiilor ei. Schimbările în cauză generează noi modele de dezvoltare a bibliotecii, care asigură viabilitatea acesteia ca instituție multifuncțională în contextul unei societăți a cunoașterii integratoare și contribuie, totodată, la schimbarea percepției societății moderne, prin crearea imaginii pozitive, grație accesului gratis la resursele sale și nu numai. În comunicarea de față autoarea relatează despre experiența Bibliotecii Naționale (BNRM) în dezvoltarea noilor forme de promovare a patrimoniului național prin implementarea unui nou serviciu – crearea Muzeului Cărții în cadrul secției Carte veche și rară. Subiectul este centrat pe activitatea Muzeului Cărții, direcțiile de acțiune și instrumentele utilizate în promovarea patrimoniului cultural. implementarea unei astfel de experiențe a fost marcată de creșterea colecțiilor patrimoniale de unicat, interesul și grija față de valorificarea patrimoniului documentar, dar și de conturarea unei noi funcții a bibliotecii – cea memorială, care în ultimii zece ani este tot mai des abordată de către specialiștii în domeniu. Pornind de la viziunea Muzeului Cărții care se referă la crearea legăturii între patrimoniu – educație – cultură, între trecut și prezent, putem cu certitudine afirma că biblioteca își consolidează poziția sa în calitate de centru al culturii naționale și contribuie la revigorarea memoriei colective a societății moderne, la aprecierea și punerea în valoare a patrimoniului cultural. Noua formă inovațională de promovare și valorificare a patrimoniului cultural va permite includerea Bibliotecii Naționale în itinerarul turismului cultural moldovenesc.