Conservarea patrimoniului cultural imaterial în cadrul arhivelor neconvenționale de folclor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
651 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-26 00:26
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398(=135.1):004.87(478) (1)
Folclor propriu-zis (714)
Inteligență artificială (296)
SM ISO690:2012
NIŢĂ-COCIERU, Mariana. Conservarea patrimoniului cultural imaterial în cadrul arhivelor neconvenționale de folclor. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine: dedicată zilelor europene ale patrimoniului, Ed. 1, 23-24 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2019, Ediția 1, pp. 32-33. ISBN 978-9975-3290-4-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societatii durabile de maine
Ediția 1, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine"
1, Chişinău, Moldova, 23-24 septembrie 2019

Conservarea patrimoniului cultural imaterial în cadrul arhivelor neconvenționale de folclor

CZU: 398(=135.1):004.87(478)

Pag. 32-33

Niţă-Cocieru Mariana
 
Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”
 
Disponibil în IBN: 26 februarie 2020


Rezumat

Prezentul demers ia în discuție evoluția metodelor de documentare, conservare și salvgardare a memoriei colective depozitate în arhivele neconvenționale de folclor din Republica Moldova. Premisele și rezultatele obținute în cadrul diverselor proiecte/inițiative de digitizare aplicate la începutul secolului curent au urmărit să încurajeze și să faciliteze cercetarea științifică prin identificarea și optimizarea măsurilor de păstrare a materialelor arhivistice aflate în risc de degradare. Referindu-ne la starea actuală a patrimoniului cultural imaterial, identificăm două aspecte. Pe de o parte, factorii istorici, care au dus la „stagnarea economică avansată” a acestei zone geografice, au contribuit la păstrarea și promovarea continuă a modurilor tradiționale, pre-industriale de viață din secolul XX, dezvăluind la început de mileniu un bogat fond de argumente cu privire la obiceiurile și creațiile etnofolclorice în comunitățile rurale neinvestigate până acum. Pe de altă parte, modernizarea și evoluția tehnologiilor informaționale de la începutul secolului al XXi-lea au creat premise și contexte care au dus, din păcate, la mutația sau dispariția multor fenomene etnosociale de afirmare a culturii tradiționale. În consecință, cele două aspecte au incitat numeroase discuții privind conservarea și gestionarea patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova atât în mediul academic, cât și în cadrul altor instituții de cultură, dar care, din cauza unor condiții politice, istorice, sociale, morale etc., nu s-au soldat cu vreo acțiune concretă. Grație unor programe de arhivare a materialelor aflate în pericol, oferite de fondurile internaționale, unele instituții deținătoare de memorie colectivă au reușit salvgardarea parțială a unor fonduri cu materiale etnofolclorice. Experiențele reușite se datorează și faptului că specialiștii în domeniu au înțeles că posibilitățile tehnologiilor digitale și multimedia sunt vaste, iar promovarea și valorificarea patrimoniului nostru cultural imaterial în format digital pe web e o oportunitate de a spori vizibilitatea și diversitatea culturală a acestui spațiu geocultural. Ba mai mult decât atât, tezaurul național, care e într-o permanentă luptă pentru existență în lumea marilor realizări tehnologice, are o nouă șansă de revigorare în atenția publicului autohton, iar digitizarea acestuia constituie finalitatea reușită a măsurilor de identificare, documentare, conservare, cercetare, transmitere, promovare, recondiționare și punere în valoare a materialului etnofolcloric înregistrat pe teren.