Articolul precedent |
Articolul urmator |
495 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-09-27 15:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
746/749(478) (1) |
Desen. Design. Artă aplicată și meserii de artă (336) |
SM ISO690:2012 ISAC, Ina. Potențialul artistic al meșteșugurilor populare românești. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 89. ISBN 978-9975-84-104-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 11, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 746/749(478) | ||||||
Pag. 89-89 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Artele și meșteșugurile populare fac parte integrantă din cultura națională românească, care este și un capitol al artei populare. Conservarea, renașterea și dezvoltarea artelor și meșteșugurilor artistice reprezintă o strategie specială la nivel național. Aspectele etnopedagogice au fost descrise de mulți cercetători ai sec. al XX– lea – al XXI – lea: Volcov G. N., Vlasov V. G., Bolotschih E. G., Begianov Iu. C., Arabov I. A., Amirgazin E. C. din Rusia, Silistraru N., Buzenco A., Gheorghiță C., Cucoș C. ș. a. din Moldova. Următoarele prevederi fundamentale nu au fost pe deplin reflectate în literatura științifică contemporană, anume: • meșteșugurile populare fac parte din cultura națională, păstrează continuitatea generațiilor, respectul față de muncă; • în meșteșugurile artistice întotdeauna au fost create posibilități creative de orientare a subiecților în luarea deciziilor originale asupra sintezei tradiționale și originale în crearea operelor artistice; • utilizarea meșteșugurilor populare vizează formarea la elevi a unor calități personale precum diligența, dedicarea, inițiativa, atitudinea creativă față de muncă etc. Important e că aplicarea tradițiilor populare și a meșteșugurilor românești în cadrul orelor de educație artistică (pentru adolescenți) contribuie la consolidarea, reactualizarea, renașterea fenomenelor etnice. Problema ştiinţifică soluţionată constă în fundamentarea etnopedagogică a dezvoltării culturii etnoartistice la elevi (cl. a 5-a – 7-a) prin integrarea meșteșugurilor artistice din perspectiva aplicării modelului pedagogic elaborat, care a condus în mod eficient la valorificarea/ renașterea meșteșugurilor populare și tradițiilor seculare în țară. În baza datelor lucrului experimental considerăm și propunem următoarele: • Instituţiilor cu profil artistic li se propune o concepție principial nouă, metodologiile educaţiei plastice bazate pe tradițiile și meșteșugurile artistice ale moldovenilor; • Conceptorilor de curriculum în mod obligatoriu li se recomandă includerea în unitățile de conţinut a surselor/ valorilor etnice – meșteșuguri artistice, ca suport metodologic indispensabil în vederea dezvoltării la elevi a competenţelor specifice, potențialului artistic, culturii etnoartistice, ceea ce contribuie la renașterea și reactualizarea meșteșugurilor populare și fenomenelor etnice; • Cadrelor didactice care realizează educaţia plastică li se propun sugestii metodologice de proiectare şi realizare a procesului de predare–formare– evaluare a valorilor etnoculturale în conformitate cu modelul pedagogic elaborat. |
||||||
|