Prelucrarea lemnului – meșteșug al bulgarilor din spațiul urban
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
585 9
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-13 14:39
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
745.51(478=163.2) (1)
Desen. Design. Artă aplicată și meserii de artă (336)
SM ISO690:2012
BANCOVA, Emilia. Prelucrarea lemnului – meșteșug al bulgarilor din spațiul urban. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 77-78. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Prelucrarea lemnului – meșteșug al bulgarilor din spațiul urban

CZU: 745.51(478=163.2)

Pag. 77-78

Bancova Emilia
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 28 ianuarie 2020


Rezumat

Printre migranții transdanubieni, cei mai mulți dintre ei fiind agricultori și crescători de vite, au fost mulți meșteri care se ocupau de prelucrarea lemnului și aveau abilități în finisarea obiectelor din lemn și în construcții. Abilități elementare de tâmplărie aveau toți țăranii. Fiecare proprietar al casei a fost capabil să producă de sine stătător unelte pentru lucrările agricole, precum și obiecte de uz casnic. Din cauza lipsei de material lemnos, tradițiile de prelucrare artistică a lemnului nu au fost atât de dezvoltate în rândul imigranților bulgari, cum ar fi, de exemplu, în rândul moldovenilor sau românilor care locuiau în zona de codru. Dar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, meșterii din mediul rural, sub influența meseriașilor din coloniile germane, care locuiau în vecinătatea grupurilor etnice din sudul Basarabiei, au început să producă mobilă conform modelelor orășenești, să-și decoreze produsele cu incrustații și sculptură în lemn. Începând cu anii 50–60 ai secolului al XX-lea, bulgarii, ca și restul populației țării, procurau inventarul agricol și toate obiectele de uz casnic din magazine. Cu toate acestea, tâmplarii artizani au fost solicitați până în anii 90 ai acestui secol. Odată cu apariția noilor tehnologii, a materialor și instrumentelor moderne de prelucrare a lemnului, în Tvardița și Taraclia au apărut antreprenori tineri, cu studii speciale, care au început să producă mobilă, uși și ferestre, precum și obiecte decorative din lemn, foișoare etc., conform cataloagelor de specialitate din Occident. De obicei, ei folosesc modele industriale cunoscute, dar în același timp oferă modele proprii, prelucrate creativ sau realizează produse conform modelului propus de către client. Ei lucrează cu unelte moderne noi și cu material lemnos de înaltă calitate, folosind lacuri și vopsele moderne. Produsele lor, care sunt destul de competitive cu cele din fabrică, sunt solicitate în aceste orașe și în satele învecinate. Conform observațiilor noastre și în comparație cu alte așezări bulgărești, în Tvardița și Taraclia a devenit posibilă deschiderea unor astfel de ateliere private doar pentru că localitățile respective au primit statutul de oraș; aici se fac unele investiții mici și spre deosebire de satele depopulate, aici se observă un flux de populație aptă de muncă.