Nivelul de locuire din perioada hallstattiană târzie din situl Trinca „Izvorul lui Luca” (zona Podișului Moldovei de Nord)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
656 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-18 22:29
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.3/.4(478) (8)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
LEVIŢKI, Oleg. Nivelul de locuire din perioada hallstattiană târzie din situl Trinca „Izvorul lui Luca” (zona Podișului Moldovei de Nord). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 41. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Nivelul de locuire din perioada hallstattiană târzie din situl Trinca „Izvorul lui Luca” (zona Podișului Moldovei de Nord)

CZU: 902/903.3/.4(478)

Pag. 41-41

Leviţki Oleg
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2020


Rezumat

Situl Trinca „Izvorul lui Luca” reprezintă un obiectiv arheologic cu mai multe orizonturi cultural-cronologice, inclusiv din perioada hallstattiană târzie. Așezarea din această perioadă se atribuie grupului cultural podolian de vest/ podolo-moldav și este unica din cele cercetate în zona Podișului Moldovei de Nord. Investigațiile efectuate au scos la iveală un şir de complexe (locuinţe, structuri auxiliare, platforme, vetre şi gropi), piese de inventar lucrate din diverse materii prime – lut ars, silex, piatră, os şi metal (bronz, fier), dar şi o cantitate considerabilă de alte vestigii arheologice (ceramică, material osteologic, pietre, fragmente de lut ars ş.a.). Analiza detaliată şi de ansamblu a tuturor elementelor specifice culturii materiale ne oferă informații inedite referitoare la modul de trai, arhitectonica locuinţelor ş.a. Toate acestea joacă un rol foarte important în cercetarea proceselor cultural-istorice din perioada târzie a epocii hallstattiene în spațiul est-carpatic, în general, și în Podişul Moldovei de Nord, în special. Rezultatele obţinute, incontestabil, vin să demonstreze, odată în plus, că această regiune reprezenta o zonă de interferență culturală dintre comunitățile hallstattiene târzii (tracice) din spațiul carpato-nistrean și cele sincrone din silvostepa din dreapta Niprului.