Articolul precedent |
Articolul urmator |
642 9 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-09-30 19:21 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/904(478) (76) |
Arheologie (935) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3377) |
SM ISO690:2012 HAHEU, Vasile. Landşaftul silvostepei pruto-nistrene şi fortificaţiile traco-getice. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 38. ISBN 978-9975-84-104-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 11, 2019 |
|||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019 | |||||
|
|||||
CZU: 902/904(478) | |||||
Pag. 38-38 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Pentru spaţiul pruto-nistrean sunt cunoscute aproximativ 100 de structuri fortificate atribuite geţilor din secolele VII/VI–III î.Hr. Apariția acestora nu are precedente directe în aspect cultural-cronologic (cultura Basarabi-Şoldăneşti), tradiția fiind atestată ca apărută brusc şi pe loc gol, fapt ce urmează a fi lămurit pe viitor. Majoritatea obiectivelor sunt amplasate pe suprafețe greu accesibile – locuri înalte care dispun de una sau mai multe părţi abrupte, apărate natural – promontorii, platouri, maluri abrupte de râu. Utilizarea factorului teren a fost un deziderat destul de important în edificarea fortificațiilor (nu însă şi determinant), fiind vorba despre economie de timp, forţe de muncă şi materiale de construcţie disponibile pentru zone geografice concrete. Landşaftul silvostepei pruto-nistrene, cu referire la relief, reprezintă o câmpie deluroasă înclinată de la NV spre SE. Regiunea podişurilor şi câmpiilor de silvostepă sunt moderat sau slab fragmentate. Podişul de silvostepă al Nistrului ocupă interfluviul Răut-Nistru, relieful fiind moderat fragmentat de un sistem de văi şi ravene. În partea de est al acestuia, unde văile sunt formate din roci dure, acestea au formă de canion. În partea centrală se află Codrii, regiunea cea mai ridicată şi fragmentată puternic de văi şi vâlcele. Teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului are un relief de câmpie mai puţin fragmentat. În unele zone (bazinele Nistrului, Răutului, Ciornei etc.) predomină rocile sedimentare de calcar, solurile de loess şi rocile loessoidale. Apariţia siturilor fortificate, precum şi caracteristicile de bază ale acestora (amplasament, forma de plan, structura liniei defensive, alte elemente complinitorii) în mare măsură au fost facilitate de particularităţile formelor de relief‚ a zonei de silvostepă dintre Prut şi Nistru cu largi posibilităţi de apărare naturală, însăşi obiectivele fortificate fiind construite pentru apărarea anumitor zone vitale comunitare contra unor primejdii externe sau interne |
|||||
|