Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în situl de la Costești-Cier/Lângă Școală în campaniile 2012-2019
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
698 29
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-14 13:26
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902(498)"2012-2019" (1)
Arheologie (937)
SM ISO690:2012
ENEA, Sergiu Constantin, BOGHIAN, Dumitru, IGNĂTESCU, Sorin. Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în situl de la Costești-Cier/Lângă Școală în campaniile 2012-2019. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 35. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate în situl de la Costești-Cier/Lângă Școală în campaniile 2012-2019

CZU: 902(498)"2012-2019"

Pag. 35-35

Enea Sergiu Constantin1, Boghian Dumitru2, Ignătescu Sorin2
 
1 Liceul Teoretic „Ion Neculce”, Târgu Frumos,
2 Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava
 
 
Disponibil în IBN: 25 ianuarie 2020


Rezumat

Cunoscut din perioada interbelică, când au fost efectuate primele cercetări (C.N. Mateescu, V. Ciurea, C. Matasă, Ecaterina Vulpe și Meluța Miroslav/ Marin), reidentificat și investigat perieghetic (C. Mihai, D. Boghian, 1983- 1991), situl pluristratificat de la Costești-Cier/Lângă Școală a reintrat în atenția specialiștilor, fiind studiat prin diagnostic arheologic (2012-2017), săpătură sistematică (2018-2019) și prin cercetări interdisciplinare. În comunicare, autorii și-au propus să prezinte datele stratigrafice, planimetrice, complexele și cele mai importante artefacte, descoperite în cele opt campanii (2012- 2019), în suprafața celor 200 mp săpați (S I/2012; S II și S III/2019) în partea de S a sitului, care se mai conservă din așezarea de altădată. Din punct de vedere stratigrafic, în depozitul arheologic al suprafețelor investigate, cu o grosime variabilă, între 1 și 3 m, au fost decelate două niveluri de locuire cucuteniană, faza A: etapele A2 și început de A3, precum și A3 clasic, un nivel Cucuteni B1, un altul, destul de sărac, încadrat crono-cultural în faza a II-a a culturii Horodiștea-Erbiceni, un orizont subțire medieval timpuriu (sec. VIII-X/XI, cultura Dridu) și o necropolă medievală (sec. XVI-XVII). Dintre complexele investigate, enumerăm: cele opt locuințe de suprafață Cucuteni A2-3 (L. 3-5, 8-12), vetre evoluate, gropi-cuptoare și gropi menajere și două locuințe Cucuteni B1 (L. 1-2), locuința-bordei B. 1/L. 6, Groapa 3 și posibile morminte Horodiștea-Erbiceni II, primul șanț de apărare (utilizat/ reutilizat în protoistorie), bordeiul medieval timpuriu (B. 2/L. 7) și cele 53 de morminte de inhumație, recuperate din necropola, care pare să fi avut două faze de funcționare. Inventarul recuperat este deosebit de bogat, mai ales cel care aparținea locuirilor cucuteniene: o însemnată cantitate de ceramică pictată Cucuteni A2-3 și B1, ceramică uzuală Cucuteni A2-3, B1a și Horodiștea-Erbiceni II, ceramică zisă Cucuteni C (din nivelul Cucuteni B1), plastică antropomorfă și zoomorfă abundentă, piese de cult, numeroase piese litice, osteologice/cornulare (unelte/arme și podoabe) și piese de aramă (Cucuteni A3), definind un sit arheologic deosebit de important.