Valori naționale și europene: cazuri de success în acomodarea diversității în statele UE
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
687 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-22 21:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.354.4-054.57(4) (1)
Structură socială. Societatea ca sistem social (982)
SM ISO690:2012
DOLGHI, Adrian, FABIAN, Denis. Valori naționale și europene: cazuri de success în acomodarea diversității în statele UE. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în educația tinerei generații, Ed. 1, 17 noiembrie 2016, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2016, Ediția 1, pp. 42-43. ISBN 978-9975-133-48-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Ediția 1, 2016
Conferința "Valorifi carea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii"
1, Chișinău, Moldova, 17 noiembrie 2016

Valori naționale și europene: cazuri de success în acomodarea diversității în statele UE

CZU: 316.354.4-054.57(4)

Pag. 42-43

Dolghi Adrian, Fabian Denis
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 20 ianuarie 2020


Rezumat

Din anul 2000, Uniunea Europeană promovează conceptul de unitate în diversitate. Diversitatea culturală, dialogul intercultural și impactul economic pe care îl are cultura ocupă acum un loc de frunte în agenda Uniunii Europene. Diversitatea se conturează de mult timp prin originalitatea individuală în construirea unei unități. Diversitatea culturală este un element central al politicii și strategiilor culturale, construită, la rândul său, pe doi piloni, și anume: protejarea și stimularea cunoașterii și aprecierii propriei culturi, a rădăcinilor și identității; încurajarea deschiderii și interesului real pentru celelalte culturi, într-un spirit de toleranță și respect reciproc. O persoană care nu și-a descoperit sau care nu-și conștientizează identitatea culturală, va întâmpina difi cultăți în dezvoltarea relațiilor sănătoase cu reprezentanții altor culturi. Uniunea Europeană este compusă din 28 de state membre, în majoritatea lor, state naționale ce includ în componența sa trei tipuri de minorități etnice care confi rmă diversitatea etnică și națională: 1. Populațiile indigene,care se regăseau pe actualul teritoriu al Europei înainte de popularea acesteia prin succesive valuri migratoare; 2. Imigranții sunt persoane care au decis să își părăsească țara de origine, mai ales din motive politice sau economice; 3. Minoritățile naționale sau istorice sunt grupuri etnice diferite de populația majoritară, rămase pe teritoriul ocupat de aceasta prin redefi nirea granițelor. Cazuri de succes în acomodarea diversității în statele UE: Minoritatea suedeză din Finlanda reprezintă 5,8% din populație. Suedezii locuiesc mai mult în regiunile de coastă și în Insulele Aland. Insulele Aland formează o provincie autonomă, demilitarizată și monolingvistică (de limbă suedeză) a Finlandei. Adunarea Suedeză a Finlandei, un corp reprezentativ semiofi cial înfi ințat în 1919, servește ca forum de discuții politice și grup de presiune pentru interesele etnicilor suedezi. Aceștia se bucură, pe lângă o impunătoare reprezentare politică, și de libertatea de exprimare în limba maternă: 15 ziare în suedeză, emisiuni radiofonice și de televiziune, teatre, precum și universități bilingve. Suedeza, alături de fi nlandeză, e considerată limbă națională a Finlandei. Tirolul de Sud a fost cedat de Austria Italiei, la sfârșitul Primului Război Mondial, incluzând la data respectivă 85% de populație de etnie germană, care, o lungă perioadă, a fost supusă asimilării și represiunii de către regimul fascist, însă aceste tentative au eșuat, determinând o intensă mișcare de apărare a identității. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Austria și sud-tirolezii au făcut un lobby puternic ca regiunea să fi e retrocedată Austriei. Marile puteri au refuzat, singura soluție rămânând ca Austria să negocieze cu Italia o formă de autoguvernare pentru provincie. Recunoașterea și garantarea drepturilor etnice s-a produs în 1946, când i s-a acordat autonomie legislativă și executivă. State multinaționale: Belgia este un regat multicultural și multilingvistic. Flandra în nord; în sud – Valonia. Capitala Bruxelles este unul dintre cele mai cosmopolite orașe ale lumii. Teritoriul Belgiei este împărțit lingvistic și cultural între populația germană dominantă în nord și cea franceză din sud. Printr-o serie de revizuiri ale constituției, Belgia a devenit un stat federal, format din trei comunități: franceză, germană și fl amandă. Flamanzii, în număr de 5,8 milioane, ocupă teritoriul din nordul Belgiei, regiunea cea mai prosperă din punct de vedere economic. Limba vorbită este fl amanda. În condițiile actuale de globalizare, de creștere a interdependențelor dintre state, dialogul intercultural devine o necesitate. De aceea, individul trebuie ajutat în construirea imaginii despre identitatea națională a statului în care s-a născut, a culturii în cadrul căreia este educat și format. Acest lucru se poate realiza prin politicile culturale de nivel național menite să promoveze valorile și tradițiile naționale. Având o imagine clară despre cultura sa de origine, individul va fi capabil să interacționeze armonios cu celelalte culturi.