Anul 1994 în istoria relațiilor moldo-turce. Aspecte din relațiile politico-diplomatice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
516 8
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-15 23:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
327(478+560)(091)"1994" (1)
Relații internaționale. Politică internațională. Activitate internațională. Politică externă (1427)
SM ISO690:2012
BUBUIOC, Mariana. Anul 1994 în istoria relațiilor moldo-turce. Aspecte din relațiile politico-diplomatice. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în educația tinerei generații, Ed. 1, 17 noiembrie 2016, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2016, Ediția 1, pp. 23-24. ISBN 978-9975-133-48-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Ediția 1, 2016
Conferința "Valorifi carea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii"
1, Chișinău, Moldova, 17 noiembrie 2016

Anul 1994 în istoria relațiilor moldo-turce. Aspecte din relațiile politico-diplomatice

CZU: 327(478+560)(091)"1994"

Pag. 23-24

Bubuioc Mariana
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 20 ianuarie 2020


Rezumat

Debutul relațiilor moldo-turce l-a constituit anul 1990, când în urma proclamării Declarației de suveranitate a RSSM au fost semnate câteva acorduri de colaborare economică. Republica Turcia a susținut, de asemenea, declararea independenței Republicii Moldova și inițiativele de mai târziu ale ultimei de a adera la organismele internaționale. Anul 1994 s-a remarcat în istoria relațiilor moldo-turce prin trecerea de la etapa stabilirii la etapa consolidării relațiilor bilaterale. Schimbarea a fost determinată de eforturile diplomației moldovenești de a consolida poziția Republicii Moldova pe arena internațională, dar și de schimbările din politica internă și externă a Turciei, și anume – alegerea lui Suleyman Demirel în funcția de președinte al Turciei. Comparativ cu predecesorul său, ex-președintele T. Ozal, care s-a axat mai mult pe relațiile economice și culturale, S. Demirel a deplasat accentul pe consolidarea relațiilor politico-diplomatice, cele economice fi ind considerate iminente celor politice și diplomatice. O atestare clară a schimbării menționate anterior o constituie transformarea Consulatului General al Republicii Turcia în Ambasadă a Republicii Turcia în Republica Moldova, dar și numirea prin decret prezidențial, în aprilie 1994, a primului ambasador al Republicii Moldova în Republica Turcia, dl Ion Botnaru. La puțin timp după aceste evenimente, în iunie 1994, noul președinte al Turciei efectuează o vizită de răspuns în Republica Moldova, în cadrul căreia președintele turc vizitează și orașul Comrat, capitala UTA Găgăuzia. Prin atitudinea și discursul ofi cialilor turci s-a demonstrat că statul turc nu susține separatismul de pe teritoriul Republicii Moldova, poziție care a fost menținută încă de la demararea confl ictului transnistrean în primăvara anului 1992. Un segment aparte îl constituie semnarea și parafarea de către Republica Moldova și Republica Turcia a Tratatului de prietenie și colaborare, primul act care reglementează toate sferele relațiilor bilaterale. În acest document de bază au fost stabilite principiile generale, precum și direcțiile de dezvoltare a relațiilor moldo-turce. Minoritatea găgăuză este menționată ca fi ind „un pod de consolidare a prieteniei” între aceste două state. Conchidem astfel că anul 1994 are o importanță deosebită în istoria relațiilor moldo-turce, atunci consolidându-se îndeosebi colaborarea pe segmentul politico-diplomatic; iar evenimentele legate de acest an având un ecou pozitiv asupra dezvoltării ulterioare a relațiilor moldo-turce.