Dimitar Nicolov Mincevs-a născut în data de 18 iunie 1905 în orașul Constanța. Este descendent al unei familii de etnici bulgari. Studiile generale le absolvă în cadrul Gimnaziului Comercial, unde se formează profesional ca procurist de bancă. Cât privește activitatea sa de literat și cercetător, D. Mincev a debutat în calitate de publicist cu lucrarea „Despre Esperanto” (Constanța, 1928). În anii 1928−1929 este redactor al ziarului bulgar „Tribuna”. Înfi ințează revistele „Esperantismul” și „Geana Mării”, care s-au editat în limba română în perioada anilor 1932−1934 la Constanța și București. De asemenea, a colaborat cu revistele basarabene „Viața Basarabiei”, „Din trecutul nostru” și „Bugeacul”. Găsim originală personalizarea articolelor sale prin utilizarea pseudonimului „Mitco” și „D.N.M.”. Apartenența sa față de cultura bulgară este confi rmată de faptul că în 1937 a tradus în română și publicat poeziile lui Hristo Botev – marele poet bulgar și luptător pentru independența Bulgariei de sub dominația otomană. În acest context menționăm și activitatea de membru a diferitor organizații bulgare din Constanța: „Prosveta”, Societatea bulgară de cultură „Granit” (secretar principal) și Societatea educațional-sportivă „Slavia” (membru al Consiliului de administrație). O pagină aproape necunoscută a biografi ei acestui savant bulgar este activitatea sa legată de studierea bulgarilor din Basarabia. Subiectul emigrării și dezvoltării conaționalilor săi la nord de Dunăre l-a abordat în premieră în anul 1936 în lucrarea „România și Renașterea Bulgară” (Constanța). Prin această lucrare autorul a vrut să arate că Țările Române au fost un adăpost pentru miile de bulgari care „aici și-au păstrat idealul privind o Bulgarie liberă”. În 1937 despre aceștia el scrie un studiu „Bulgarii din Basarabia de Sud”, editat în revista chișinăuiană „Din trecutul nostru”. Mai târziu, în 1938, sub aceeași denumire, la Constanța, D. Mincev publică o monografi e. Lucrarea este unică sub aspectul abordării și surselor prezentate, întrucât valorifi că intens informația existentă în această perioadă despre colonizările bulgărești ale Bugeacului. O sursă importantă pentru această carte au fost și memoriile inedite ale lui Gavriil Bezviconi (a reorganizat navigația pe râul Dunărea), care le-a primit de la fi ul acestuia – cunoscutul genealog basarabean Gheorghe Bezviconi. În total, bibliografi a lui D. Mincev numără circa 350 de articole, traduceri din limba bulgară în română și 11 cărți referitoare la istoria Bulgariei, relațiile culturale româno-bulgare. În anul 1940 D. Mincev se stabilește defi nitiv cu traiul în orașul Sofi a, unde avea să se stingă din viață la 8 mai 1973.