Mănăstirile Moldovei ca patrimoniu spiritual și cultural al societății
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
703 12
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-24 09:19
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
904:27-523(478) (1)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (142)
Creștinism. Biserici și culte creștine (337)
SM ISO690:2012
ŞALARI, Marin. Mănăstirile Moldovei ca patrimoniu spiritual și cultural al societății. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în educația tinerei generații, Ed. 1, 17 noiembrie 2016, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2016, Ediția 1, p. 10. ISBN 978-9975-133-48-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Ediția 1, 2016
Conferința "Valorifi carea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii"
1, Chișinău, Moldova, 17 noiembrie 2016

Mănăstirile Moldovei ca patrimoniu spiritual și cultural al societății

CZU: 904:27-523(478)

Pag. 10-10

Şalari Marin
 
Institutul de Istorie al AŞM
 
Disponibil în IBN: 20 ianuarie 2020


Rezumat

Pe parcursul ultimilor decenii, problema valorifi cării mănăstirilor și schiturilor din Republica Moldova, ca patrimoniu spiritual și cultural al societății, tot mai des devine obiectul de studii al cercetătorilor. Printre cele mai recente publicații putem nominaliza monografi ile elaborate de A. Eșanu, V. Eșanu, N. Fuștei, V. Pelin, I. Negrei [Mănăstirea Căpriana (sec. XV–XX). Chișinău, 2003], A. Agachi [Istoria Mănăstirii Hâncu (1677–2010). Chișinău, 2010], L. Condraticova [Bocancea. Mănăstire de călugări cu hramul Sfi nților Apostoli Petru și Pavel. Chișinău, 2014], I. Xenofontov [Complexul monahal Japca. Istorie și spiritualitate. Iași, 2015] și ediția enciclopedică „Mănăstirile și schiturile Republicii Moldova” [Chișinău, 2013]. Însă scopul principal al acestor lucrări este de a prezenta istoria apariției și activității acestor locașuri sfi nte, pe când problema valorifi cării lor ca patrimoniu cultural și spiritual rămâne refl ectată tangențial. În viziunea noastră, tema valorifi cării mănăstirilor Moldovei ca patrimoniu spiritual și cultural poate fi privită și cercetată prin câteva aspecte. În primul rând, prin menținerea, păstrarea și transmiterea tradițiilor spiritualității creștine ortodoxe a poporului. În al doilea rând, prin fenomenul lor istorico-arhitectural, locul și ponderea mănăstirilor moldovenești în istoria arhitecturii naționale și universale. În al treilea rând, locul și ponderea mănăstirilor ca centre ale vieții spirituale, culturale și intelectuale atât pentru clerici bisericești și călugări, cât și pentru societatea laică. În al patrulea rând, prin aspectul consolidării și educării societății, preponderent a tinerei generații, în procesul restaurării vechilor și construcției noilor mănăstiri. Toate, luate în ansamblu, ne oferă posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea climatului moral și spiritual al societății contemporane, de a schimba radical atitudinea tinerei generații vizavi de menținerea și valorifi carea moștenirii istorico-culturale și arhitecturale, precum și păstrarea ei.