În articolul de faţă încercăm să analizăm fenomenul derivării ilocuţionare, care porneşte de la principiul că fiecare enunţ are o valoare ilocuţionară fundamentală (sau primară), realizată explicit prin mijloace de limbă şi căreia, în anumite condiţii de enunţare, i se pot adaugă şi alte valori ilocuţionare secundare (sau derivate).

The communication attempts to analyse the phenomenon of illocutionary derivation, which starts from the principle that each type of statement has a fundamental (or primary) illocutionary value, made explicitly by means of language and to which, under certain conditions of enunciation, other secondary (or derivative) illocutionary values can be added. There are presented the main models of illocutionary transfer found in Romanian language.