Sărbătorim 70 de ani de la înfiinţarea facultăţii de Horticultură din Chişinău. Fiind prima  instituţie universitară de învăţământ horticol din Moldova a constituit o verigă principală în politica statului moldovenesc, de reînnoire a horticulturii tradiţionale şi de modernizare a ei după cele mai noi principii. Rezultatele obţinute în această direcţie se pot identifica în realizările profesionale ale seriilor de absolvenţi al că ror număr a atins 8773 în domeniul  horticulturii, viticulturii şi vinificaţiei, protecţiei plantelor, silviculturii şi grădini publice.   Rodnicia activităţii lor este recunoscută în numeroase plantaţii pomicole, viticole şi silvice, în parcuri şi grădini botanice, în culturile legumicole şi floricole existente în câmp, solarii, sere, depozite, crame, fabrici  de vin şi în multe alte realizări notabile. Nu există formaţii economice şi sociale din Republică unde specialiştii noştri să nu activeze. Majoritatea absolvenţilor îşi onorează obligaţiunile de agronom şi inginer în toate subdiviziunile sistemului agroindustrial din Republică, mulţi activează cu succes în diferite ţări ale lumii. Pregătirea profesională la nivelul cerinţelor actuale a permis multor absolvenţi ai Facultăţii să devină renumiţi organizatori şi manageri ai Complexului Agroindustrial. Miniştri:  A. Negru-Vodă; P. Pascari; I. Calin, Gr. Eremei, V. Proţenco; N. Luchianov; Gh. Ciorbă, A. Ţurcanu; N. Zaicenco; V. Reabcici; E. Calenic; F. Zubatîi; G. Cuşmăunsă; V. Vrabie.  Rectori: Gh. Cimpoieş. Directori de instituţii ştiinţifice: A. Popov; P. Patron; A. Vîlcu, Gh. Marin; C. Dadu; M. Rapcea; I. Popuşoi; R. Haceaturean; V. Surugiu. Directori de agenţii: V. Proţenco; A. Popuşoi; V. Mironescu. Prorectori: A. Subotovici; V. Babuc;  P. Patron; Gh. Gaberi; V. Roşca. Decani: V. Popov ; D. Petraş; Ia. Hanin; Ana Rebeza; V. Surugiu; V. Tanasiev; S. Certan; V. Bunu; V. Balan.   Pentru rezultate remarcabile în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producerii 9 absolvenţi a facultăţii de Horticultură au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie de Stat – Ordinul Republicii – I. Popuşoi, P. Patron, I. Calin, V. Obreja, I. Scutari, M. Rusu, T. Secrieru, V. Pascalov, Iu. Tulei.   Ultimele două decenii au făcut ca o parte însemnată de plantaţii viticole, pomicole şi silvice, solarii, sere să treacă prin situaţii dificile, să fie defrişate sau vămuite de lacomii zilei. Speram totuşi că temelia pusă cu atâta dăruire de-a lungul celor şapte decenii va face să î nflorească şi să rodească din nou plantaţiile pomicole şi silvice, culturile legumicole şi podgoriile Moldovei. Numai în anii 2008/2009 s-au înfiinţat 4624 ha de plantaţii pomicole, 1525 ha de viţă de vie şi 14135 ha de arbori silvici. Această revigorare ne dă convingerea că pomicultura, viticultura, legumicultura şi silvicultura ca ramuri principale a producţiei agricole nu pot să dispară şi că oricând se vor gă si oameni competenţi şi dăruiţi acestor domenii care să acţioneze în aşa fel încât să renască aspiraţiile şi realizările concrete preconizate de marii noştri înaintaşi.  Horticultura devine tot mai populară în economia globală şi nu va pieri niciodată datorită nu numai celor care o slujesc în mod direct ci pentru că marea masă a oamenilor îşi va desfăşura activitatea slujind-o cu credinţă, întrucât ea s-a dovedit în mod egal o nevoie a sufletului, a minţii şi trupului: dezvoltare, producere, distribuire şi utilizare a fructelor, strugurilor, legumelor, florilor, plantelor ornamentale de seră şi de câmp, precum şi aspectul estetic al arhitecturii parcurilor, care necesită management intensiv şi o atenţie deosebită decât alte culturi agricole. Facultatea de Horticultură pe parcursul a 70 de ani s-a afirmat prin pregătirea de cadre specializate în domeniul Ştiinţe agricole şi printr-un nucleu didactic şi ştiinţific de mare importanţa, de notorietate naţională şi internaţională. Ca o recunoaştere a rezultatelor S ă rbătorim 70 de ani de la înfiinţarea facultăţii de Horticultură din Chişinău. Fiind prima  instituţie universitară de învăţământ horticol din Moldova a constituit o verigă principală în politica statului moldovenesc, de reînnoire a horticulturii tradiţionale şi de modernizare a ei după cele mai noi principii. Rezultatele obţinute în această direcţie se pot identifica în realizările profesionale ale seriilor de absolvenţi al că ror număr a atins 8773 în domeniul  horticulturii, viticulturii şi vinificaţiei, protecţiei plantelor, silviculturii şi grădini publice.   Rodnicia activităţii lor este recunoscută în numeroase plantaţii pomicole, viticole şi silvice, în parcuri şi grădini botanice, în culturile legumicole şi floricole existente în câmp, solarii, sere, depozite, crame, fabrici  de vin şi în multe alte realizări notabile. Nu există formaţii economice şi sociale din Republică unde specialiştii noştri să nu activeze. Majoritatea absolvenţilor îşi onorează obligaţiunile de agronom şi inginer în toate subdiviziunile sistemului agroindustrial din Republică, mulţi activează cu succes în diferite ţări ale lumii. Pregătirea profesională la nivelul cerinţelor actuale a permis multor absolvenţi ai Facultăţii să devină renumiţi organizatori şi manageri ai Complexului Agroindustrial. Miniştri:  A. Negru-Vodă; P. Pascari; I. Calin, Gr. Eremei, V. Proţenco; N. Luchianov; Gh. Ciorbă, A. Ţurcanu; N. Zaicenco; V. Reabcici; E. Calenic; F. Zubatîi; G. Cuşmăunsă; V. Vrabie.  Rectori: Gh. Cimpoieş. Directori de instituţii ştiinţifice: A. Popov; P. Patron; A. Vîlcu, Gh. Marin; C. Dadu; M. Rapcea; I. Popuşoi; R. Haceaturean; V. Surugiu. Directori de agenţii: V. Proţenco; A. Popuşoi; V. Mironescu. Prorectori: A. Subotovici; V. Babuc;  P. Patron; Gh. Gaberi; V. Roşca. Decani: V. Popov ; D. Petraş; Ia. Hanin; Ana Rebeza; V. Surugiu; V. Tanasiev; S. Certan; V. Bunu; V. Balan.   Pentru rezultate remarcabile în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producerii 9 absolvenţi a facultăţii de Horticultură au fost decoraţi cu cea mai înaltă distincţie de Stat – Ordinul Republicii – I. Popuşoi, P. Patron, I. Calin, V. Obreja, I. Scutari, M. Rusu, T. Secrieru, V. Pascalov, Iu. Tulei.   Ultimele două decenii au făcut ca o parte însemnată de plantaţii viticole, pomicole şi silvice, solarii, sere să treacă prin situaţii dificile, să fie defrişate sau vămuite de lacomii zilei. Speram totuşi că temelia pusă cu atâta dăruire de-a lungul celor şapte decenii va face să î nflorească şi să rodească din nou plantaţiile pomicole şi silvice, culturile legumicole şi podgoriile Moldovei. Numai în anii 2008/2009 s-au înfiinţat 4624 ha de plantaţii pomicole, 1525 ha de viţă de vie şi 14135 ha de arbori silvici. Această revigorare ne dă convingerea că pomicultura, viticultura, legumicultura şi silvicultura ca ramuri principale a producţiei agricole nu pot să dispară şi că oricând se vor gă si oameni competenţi şi dăruiţi acestor domenii care să acţioneze în aşa fel încât să renască aspiraţiile şi realizările concrete preconizate de marii noştri înaintaşi.  Horticultura devine tot mai populară în economia globală şi nu va pieri niciodată datorită nu numai celor care o slujesc în mod direct ci pentru că marea masă a oamenilor îşi va desfăşura activitatea slujind-o cu credinţă, întrucât ea s-a dovedit în mod egal o nevoie a sufletului, a minţii şi trupului: dezvoltare, producere, distribuire şi utilizare a fructelor, strugurilor, legumelor, florilor, plantelor ornamentale de seră şi de câmp, precum şi aspectul estetic al arhitecturii parcurilor, care necesită management intensiv şi o atenţie deosebită decât alte culturi agricole. Facultatea de Horticultură pe parcursul a 70 de ani s-a afirmat prin pregătirea de cadre specializate în domeniul Ştiinţe agricole şi printr-un nucleu didactic şi ştiinţific de mare importanţa, de notorietate naţională şi internaţională. Ca o recunoaştere a rezultatelor obţinute pe ţărîm ştiinţific 11 profesori universitari, absolvenţi a Facultăţii au fost aleşi ca Membri de Onoare a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Siseşti”, România (Ion Ţurcan, Petru Patron, Ion Donică, Valerian Balan), Membri Academiei de Ştiinţe Agricole din URSS (Alexandru Negru-Vodă, Anatolie Subotovici), şi Membri Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Ion Popuşoi, Nicolae Guzun, Vasile Babuc, Petru Patron,  Gheorghe Cimpoieş), iar prof. univ. Gheorghe Cimpoieş şi Vasile Babuc deţin titlul onorific de „Doctor Honoris Causa”. Pentru soluţionarea sarcinilor propuse colectivul Facultăţii se bazează şi pe relaţiile de colaborare fructuoasă cu Facultăţile de Horticultură şi Silvicultură din Bucureşti, ClujNapoca, Iaşi, Craiova, Suceava, Moscova, Simferopoli, Odesa, Livov, ale unor universităţi din SUA, Italia, Suedia, Cehia, Polonia cu care întreţine relaţii colegiale atât în aspect metodic, pedagogic, ştiinţific, c î t şi a schimbului de experienţă, editarea comună a materialelor instructiv-didactice.  Pregătirea prin doctorat se bucură de o veche şi autentică tradiţie în rândul horticultorilor. Facultatea are dreptul de a organiza calificarea prin doctorat începând cu anul 1946, primii conducători de doctorat fiind: profesorii universitari P. Dorofeev, Gr. Kabluciko pentru specialitatea pomicultură, A. Ablov – chimia coordinativă, E. Malîşev – legumicultură, L. Kolesnik – viticultură, D. Verderevskii – protecţia plantelor. Pe parcursul anilor a crescut atât numărul conducătorilor, cât şi a specialiştilor, Facultatea devenind principalul for de calificare ştiinţifică superioară în domeniul horticulturii, viticulturii şi protecţiei plantelor din ţară.  Activitatea de cercetare în domeniu a fost determinată prin fondarea, în anul 1944 a SDE Chetrosu şi SDE de Protecţie a plantelor, cu laboratoare specializate în domeniul pomiculturii, legumiculturii, viticulturii, entomologiei, fitopatologiei, imunitate a plantelor şi protecţiei plantelor. Un merit deosebit, în acest sens le revine academicienilor ai AŞM I. Popuşoi, A. Negru membrilor corespondenţi ai AŞM D. Verderevskii, G. Rudi, A. Subotovici,  N. Guzun, V. Babuc, P. Patron,  Gh. Cimpoieş, profesorilor universitari Gr. Kabluciko, L. Kolesnik, Ia. Hanin, V. Tanasiev, Rozalia Ţipruş , N. Perstniov, V. Balan, N. Pamujac care în calitate de conducători ştiinţifici, au imprimat o înaltă exigenţă faţă de doctoranzi, creând în pomicultură, legumicultură, viticultură şi protecţia plantelor  agricole adevărate şcoli.   Pe parcursul anilor potenţialul ştiinţific din Facultate a desfăşurat o amplă activitate de cercetare ştiinţifică la nivelul exigenţilor actuale, care soluţionează unele probleme de ordin practic în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, silviculturii şi protecţiei plantelor. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice efectuate au fost reflectate în manuale universitare, monografii, culegeri tematice, lucrări didactice, dicţionare şi îndreptare, cărţi de popularizare a ştiinţei, broşuri, buletine informative, teze ale comunicărilor la conferinţe ştiinţifice, congrese şi simpozioane republicane şi internaţionale, reviste ştiinţifice de specialitate. O caracteristică a cercetărilor ştiinţifice universitare întreprinse în ultimele decenii, a constituit-o  caracterul lor aplicativ, prin adoptarea permanentă şi directă la nevoile practicii. O bună parte din lucrările ştiinţifice au fost valorificate de către ministerul de resort, prin includerea principalelor rezultate şi concluzii în instrucţiuni de producţie, întrând astfel într-un circuit larg de fundamentare ştiinţifică a pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, silviculturii şi protecţiei plantelor agricole. Concomitent cu cercetarea ştiinţifică şi drept urmare a acesteia s-au editat peste 3000 articole ştiinţifice, cca. 100 manuale, cărţi şi monografii şi s-au realizat 56 invenţii şi inovaţii. În acest sens se menţionează profesorii universitari D. Verderevskii (5 monografii şi 4 invenţii), Gh. Cimpoieş (4 manuale şi 9 invenţii), V. Babuc (3 manuale şi 8 invenţii), P. Patron (3 manuale), N. Perstniov (3 manuale), V. Balan ( 2 manuale şi 3 invenţii), A. Jamba (4 manuale), S. Bădărău (5 manuale). Au fost omologate 11 soiuri de tomate, ardei, ceapă, ridiche şi 15 soiuri de viţă de vie.  O recompensă îndreptăţită pentru intensa activitate pe tărâm ştiinţific o constituie acordarea Premiului Naţional în domeniul ştiinţei şi tehnicii d-lui Gh. Cimpoieş, dr. h., prof. univ. pentru manualul “Pomicultura specială”, (2005) şi  a 7 Premii pentru Tineret în domeniul ştiinţei şi tehnicii, A. Ungureanu, (1977); V. Balan, (1978); Gh. Cimpoieş, (1978); Ia. Hitron, ( 1985); V. Ţuţuc, (1985); V. Dogotari, (1985) ; Gh. Nicolaescu, (2002). O contribuţie deosebită în activitatea de cercetare ştiinţifică îşi aduc prof. univ. Gh. Cimpoieş, V. Babuc, N. Perstniov, N. Pamujac, V. Balan, V. Sava conf. univ. V. Roşca, M. Barbăroşie, A. Jamba, L. Vacarciuc, V. Andrieş, A. Peşteanu, V. Manziuc, Ia. Gumeniuc, S. Bădărău, V. Bunu, A. Bivol, N. Croitoru, Asea Timuş, Gh.. Nicolaescu, V. Conovali. Tematica ştiinţifică a fost şi este abordată la nivelul standardelor internaţionale. Principalele rezultate obţinute se axează pe: modernizarea şi elaborarea de noi tehnologii ale plantelor horticole; fundamentarea conservării şi folosirii ecosistemelor horticole prin promovarea tehnologiilor biologice; crearea de noi soiuri şi hibrizi cu potenţial biologic ridicat, rezistente la boli, dăunători şi condiţiile neprielnice de mediu; ameliorarea plantelor horticole şi silvice; combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor; optimizarea structurilor proceselor de producţie în horticultură şi silvicultură; fundamentarea gestionării durabile a pădurilor pentru potenţarea funcţiilor ecologice, economice şi sociale; conservarea, regenerarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor silvice; tehnologii şi management forestier.   Învăţământul superior horticol din Republica Moldova îşi are originea în Facultatea de Viticultură fondată în anul 1940, iar din octombrie 1944  activează cu două facultăţi: Horticultură; Viticultură şi vinificaţie. Facultăţile dezvoltând tradiţiile învăţământului mediu horticol, viticol şi vinicol înfiinţat încă în secolul trecut la Chişinău (1789) şi a învăţământului superior agrar înfiinţat în anul 1933 au militat cu toate forţele pentru adoptarea continuă a sistemului de învăţământ la cerinţele impuse de evoluţia horticulturii, viticulturii, vinificaţiei  şi imperativele social-economice în Republica Moldova.  Dacă la înfiinţare (1940) Facultatea dispunea de o singură specialitate – Viticultură şi vinificaţie, astăzi în structura sa funcţionează 4 specialităţi la ciclul I: Horticultură (1944); Protecţia plantelor (1960); Silvicultură şi grădini publice (1995); Viticultură şi vinificaţie (2005) şi 4 specializări la ciclul II: Ştiinţe horticole şi agrosilvice;  Managementul ecosistemelor forestiere; Ştiinţe horticole; Evaluarea ecosistemelor viticole pentru producţia vitivinicolă cu denumire de origine. Actualmente, în cadrul facultăţii îşi fac studiile la ciclul I, II si doctorantură  peste 1000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi la învăţământ de zi şi cu frecvenţă redusă. Facultatea asigură fiecărui student posibilitatea de a se forma şi dezvolta ca specialist.  În cadrul Facultăţii activează 6 catedre:  Pomicultură, Viticultură, Legumicultură, Silvicultură şi grădini publice, Tehnologia Vinului, Pă strării şi Prelucrării Produselor Agricole, Protecţia plantelor şi 2 laboratoare ştiinţifice intercatedrale: Laboratorul ştiinţific aplicativ pentru legume, flori şi ciuperci; Laboratorul de păstrare şi prelucrare a produselor agricole. Catedrele reprezintă factorul principal al modernizării procesului instructiv educativ, oferind cadrul organizatoric şi instituţional cel mai adecvat pentru stimularea creaţiei tehnico-ştiinţifice a cadrelor didactice, pentru perfecţionarea prin sistemul de masterat, de doctorat şi pentru integrarea învăţământului superior cu cercetarea, proiectarea şi producţia. Corpul didactic include – 2 membri corespondenţi al AŞM, 4 profesori universitari, doctori habilitaţi, 21 conferenţiari universitari, doctori în ştiinţă, 8 conducători de doctorat, 12 lectori superiori universitari şi lectori universitari şi 9 doctoranzi. În cadrul UASM activează Consiliul Ştiinţific Specializat DH 60.06.01.07-25.12.03 abilitat cu dreptul de a organiza susţinerea tezelor de doctorat la specialitatea 06.01.07 - Pomicultură.  Eforturile corpului profesoral didactic sunt direcţionate spre implementarea noilor tehnologii informaţionale şi perfecţionarea metodologiei de instruire a studenţilor, evaluării cunoştinţelor, perfecţionarea programelor curriculare, planului de învăţământ, realizarea cu stricteţe a noului Standard naţional de instruire continuă a cadrelor în agricultură, racordat la stipulările doctrinelor educaţionale ale Comunităţii Europene declarate la conferinţele din Sorbona (1998), Bologna (1999), Berlin (2003).  Începând cu anul 2002, la toate specialităţile, se implementează Currriculum-ul pe discipline şi Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) care oferă studenţilor modernitate, mobilitate academică şi eficienţă socială. Aderarea la Procesul de la Bologna a deschis noi perspective pentru învăţământul superior horticol. Procesul de studii este organizat prin învăţământ de zi obligatoriu, cu frecvenţă redusă şi la distanţă (din 2003) la specialităţile Horticultură, Viticultură şi Vinificaţie, Silvicultură şi grădini publice, iar la specialitatea Protecţia plantelor – învăţământ de zi. În prezent durata studiilor la învăţământ de zi este de 4 ani pentru deţinătorii diplomei de bacalaureat şi absolvenţii colegiilor de specialitate şi 5 ani pentru absolvenţii şcolilor medii de cultură generală, iar la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă durata studiilor se prelungeşte cu un an.  În procesul didactic, atât planurile de învăţământ cât şi programele analitice sunt întocmite astfel încât să răspundă trecerii de la învăţământul informativ la cel formativ şi de dezvoltare a deprinderilor practice. Se practică perfecţionări ale metodologiei didactice, care se realizează prin implementarea tehnologiilor educaţionale moderne: studii de caz, tehnici interactive, agricultură bazată pe dovezi, folosirea tehnologiilor informaţionale moderne etc. În scopul optimizării procesului de învăţământ se practică evaluarea prin testare, care asigură transparenţă, obiectivitatea evaluării şi securitatea informaţiei. A fost modificată şi metodologia evaluării cunoştinţelor la examenele de curs în 3 etape: testare curentă – 30%, reuşita curentă – 30%, examen final – 40% din nota generală. În acest scop catedrele sunt dotate cu mijloace de transmitere a informaţiei (televizoare, aparate video, calculatoare, aparate de proiectare, etc.). Facultatea dispune de o bază solidă tehnico-materială a universităţii: amfiteatre, săli de curs, laboratoare, instalaţii şi utilaj, precum şi de centrul de calcul al universităţii. Creşterea numărului de specialişti, de studenţi şi a cadrului profesoral-didactic a impus extinderea spaţiilor didactice şi modernizarea potenţialului tehnico-material al Facultăţii, toate acestea pentru a crea condiţii optime de instruire, de cercetare şi de trai pentru studenţi. Catedrele au în dotare calculatoare, imprimante, un echipament audio-vizual adecvat, care permit desfăşurarea unei activităţi didactico-ştiinţifice la nivelul cerinţelor actuale. Facultatea dispune de plantaţii pomicole şi viticole moderne, colecţii de specii horticole dendrologice, sere, solarii, câmpuri didactice viticole, pomicole, dendrologice şi floricole. La acestea se mai adaugă un ocol silvic, 10 ha parc, pepinieră dendrologică şi rozarii, o staţie de avertizare a bolilor şi dăunătorilor, etc. Exprim convingerea tuturor profesorilor, studenţilor horticultori, viticultori, silvicultori şi în domeniul protecţiei plantelor de la Facultate, că ne vom consolida eforturile, vom amplifica performanţele şi vom deveni un centru de formare şi perfecţionare european în domeniile horticol, vitivinicol, silvic şi în protecţia plantelor. Ca urmare a celor expuse mai sus este acreditarea naţională a specialităţilor Horticultură şi Viticultură şi Protecţia plantelor de către Consiliul Naţional de Acreditare a Instituţiilor de învăţământ, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 575 din 05. 07. 2001. În anul 2005 specialitatea Silvicultură şi grădini publice (Hotărârea Guvernului RM nr. 446 din 27. 10), în anul 2006 Profilul Ştiinţific Horticultură (Certificat CNAA nr.013 din 16. 03), iar în anul 2007 specialitatea Protecţia plantelor (Hotărârea Guvernului RM nr.