Agenții de coordinare derivați de la tiosemicarbazona 8-formilchinolinei la ionii de cupru se coordinează cu setul de atomi N,N,S, în formă moleculară sau anionică, iar forma poliedrului de coordinare şi componenţa sferei interne depind de natura anionului şi a substituenţilor din ligand [1]. La interacțiunea percloratului de cupru(II) cu tiosemicarbazona 8-formilquinolinei se obține un compus coordinativ în care poliedrul cuprului poate fi considerat un octaedru alungit, iar structura cristalografică reprezintă un lanț polimeric, în care cationii {Cu(HQATSC)(H2O)}2+ sunt asamblaţi prin intermediul ionilor ClO4 - , care pot fi considerați punți [2].Păstrarea condițiilor de sinteză similare cu [2], dar utilizarea ligandului 4-metiltiosemicarbazona 8-formilchinolinei duce la formarea unui produs mononuclear. Monocristale pentru studii de difracţie cu raze X au fost obţinute prin evaporarea lentă a soluţiei apă–etanol (1:4). Structura produsului obținut demonstrează prezența ligandului coordinat în formă moleculară HL, diferită de cea deprotonată, întâlnită în [1]. Ionul de cupru(II) este coordinat prin setul de atomi donori ai ligandului N,N,S, doi ioni perclorat și o moleculă de apă. Poliedrul de coordinare este octaedru. Analiza cristalografică a structurii nu pune în evidență unele abateri majore în poliedrul de coordinare. Rețeaua cristalină este formată din legături de hidrogen N-H...O-ClO3, iar în plan supramolecular moleculele sunt aranjate într-un sistem 2D. Faptul că compusul coordinativ al cuprului descris în [2] este polimer a trezit interesul de a studia şi proprietăţile magnetice. Studiul proprietăților magnetice a fost efecuat în intervalul de temperaturi 2-300 K. Spectrele de rezonanță electronică de spin (RES), înregistrate la temperatura camerei, conţin linii destul de intensive şi confirmă paramagnetismul compuşilor, condiţionat de prezenţa cuprului în starea de oxidare +2. În compusul [Cu(HQATSC)(H2O)(ClO4)]- ClO4∙H2O cu structură de lanț infinit, în care sunt prezenți ioni paramagnetici, există premise de schimb magnetic. Variația produsului χT cu temperatura reprezentată în Figura 2 arată că în compusul dat se realizează o interacțiune de schimb antiferomagnetică între atomii vecini de cupru. Cu micșorarea temperaturii are loc o scădere lentă a susceptibilității magnetice, datorată interacțiunii antiferomagnetice de-a lungul lanțului polimeric 1 D.