Articolul precedent |
Articolul urmator |
659 27 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-15 22:05 |
SM ISO690:2012 SÎRBU, Angela. Studiul spectrofotometric al cuprului(II) cu tiosemicarbazona aldehidei 5-(metilentrietilamoniu) salicilice. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe ale naturii şi exacte, 10-11 noiembrie 2015, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2015, R, SNE, pp. 122-123. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Integrare prin cercetare şi inovare. R, SNE, 2015 |
||||||
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare" Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2015 | ||||||
|
||||||
Pag. 122-123 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Printre substanţele organice folosite în calitate de liganzi, un rol important le revine tiosemicarbazonelor. Importanţa acestora rezultă din faptul că pentru unele dintre ele au fost stabilite proprietăţi biologice valoroase antimicrobiene, antitumorale, antimicotice etc. Aşa cum compuşii în baza tiosemicarbazonelor au solubilitate mică în apă, problema solubilităţii poate fi rezolvată prin funcţionalizarea agenţilor de coordinare cu grupe uşor ionizabile. În acest context, a fost studiat spectrofotometric procesul de formare a compusului coordinativ al cuprului(II) cu tiosemicarbazona aldehidei 5-(metilentrietilamoniu)salicilice.Tiosemicarbazona studiată are structură ionică, este solubilă în apă şi formează soluţii stabile în timp. În mediul acid, soluţiile apoase ale reactivului sunt incolore şi se caracterizează spectral prin absorbanţă maximă la lungimile de undă egale cu 300 şi 327 nm. Coloraţia soluţiilor devine galbenă în mediul alcalin, caracterizate de un maximum de absorbţie la 375nm. Schimbarea culorii cu variaţia pH-ului este determinată de disocierea reactivului.La adăugarea ionilor de cupru(II), soluţiile apoase ale reactivului îşi modifică culoarea în domeniul de pH=5, 1-6,0. Se formează compuşi coordinativi de o coloraţie galben-verzuie, care pot fi identificaţi în spectrele electronice de absorbţie printr-un maximum la λ=375 nm. Compuşii formaţi sunt stabili în timp şi păstrează în soluţii o valoare constantă a absorbanţei timp de patru ore. Compoziţia complexului format cu ionii de cupru(II) a fost determinată prin metoda raporturilor molare şi metoda variaţiilor continue. Raportul de combinare Ligand:Cu este 1:1. Valoarea absorbtivităţii molare este egală cu 10.720 mol-1 ∙l∙cm-1 . Stabilitatea complexului determinată prin metoda Komari este caracterizată de valoarea lgK = 7,68. Curba de etalonare rămâne liniară în domeniul de concentraţii (0,7 – 8,5)∙10-5 mol/L. În scopuri analitice, reactivul poate fi recomandat pentru determinarea fotometrică a microcantităţilor de cupru. |
||||||
|