Nitrificarea biologică este procesul în care azotul, sub formă de ioni de amoniu (din apa uzată neepurată, sol) este oxidat succesiv la nitrit (NO2 - ) şi apoi la nitrat (NO3 - ), într-un mediu bine oxigenat. În procesul de nitrificare au loc două etape importante: reducerea substanţei organice, ce se realizează cu ajutorul unor bacterii aerobe heterotrofe şi, respectiv, reducerea azotului amoniacal (nitrificarea propriu-zisă), care se realizează cu ajutorul unor populaţii de bacterii aerobe autotrofe, ce oxidează amoniul până la nitrat cu formarea intermediară a nitritului [1]. Transformarea amoniului în nitrat este realizată, în primul rând, de bacteriile ce sunt în sol și alte bacterii nitrificatoare. Prima etapă a nitrificării, oxidarea amoniului (NH4 + ) în nitriți (NO2 - ), este realizată de bacteria din specia Nitrosomonas. Alte specii de bacterii, cum ar fi nitrobacteriile, oxidează nitriții în nitrați (NO3 - ). Este important ca nitriții să fie transformați în nitrați, deoarece acumularea nitriților este toxică pentru plante şi animale [2-5]. Lucrarea de față prezintă rezultatele monitorizării nitrificării ionilor NH4 + în apa r. Lăpuşna in prezenţa tartraţilor şi apa fl. Prut fără tartraţi, pentru comparaţie. Probele au fost expuse în condiţii naturale de iluminare (zi şi noapte) la temperatura de 200C, iar procesul de nitrificare a fost evaluat prin determinarea conţinutului ionilor NH4 + (cu reactivul Nessler – standard SM SR ISO 7150-1:2005. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrică manuală), al celor de NO2 - cu reactivul Griess (SM SR EN 26777:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriţi. Metoda prin spectrometrie de absorbţie moleculară) şi pH-ul – potenţiometric (SM SR ISO 10523:2011. Calitatea apei. Determinarea pH-ului). Rezultatele monitorizării conţinutului ionilor NH4 + în etapa NH4 + → NO2 - denotă că procesul în lipsa tartraţilor are loc timp de cca 19 zile, însă durează de 2 ori mai multe zile comparativ cu cel ce decurge în experimentul cu apa din fl. Prut (Tab. 1 și Fig.). În prezenţa doar a 2-10 mg/L de tartraţi, oxidarea NH4 + → NO2 - durează cu 5-8 zile mai mult. În cazul când în apa r. Lăpuşna ar fi 100-1000 mg/L de tartraţi, procesul este inhibat mai mult de 33 de zile. Prin creşterea conţinutului ionilor NO2 - se confirmă că doar în prezenţa până la 2 mg/L tartraţi are loc nitrificarea ionilor de amoniu, iar în prezenţa a 10 mg/L tartraţi procesul se resimte practic doar în a 18-a zi. Etapa NO2 - → NO3 - este practic stagnată de prezenţa în apă a 100-1000 mg/L de tartraţi. În apa probelor examinate, pH-ul este acelaşi pe tot parcursul procesului: 8,2-8,5 (Tab. 2).Monitorizarea a relevat că în apa r. Lăpuşna procesul NH4 + → NO2 - , decurge timp de 21 de zile în lipsa tartraţilor, de 2 ori mai mult comparativ cu modelul pe apa fl. Prut, s. Văleni (10 zile), iar în prezenţa a 2-10 mg/L tartrați are loc în 27-30 de zile, în mai mult de 33 de zile procesul decurge în prezenţa a 100-1000 mg/L tartraţi. Etapa NO2 - → NO3 - decurge până la 33 de zile în lipsa şi prezenţa 2-10 mg/L de tartraţi (apa fl. Prut – 17 zile), iar 100- 1000 mg/L de tartraţi inhibă procesul. În prezenţa 100-500-1000 mg tartraţi-ioni are loc scăderea concentraţiei NH4 + la a 33-a zi de 3-6 ori faţă de cea iniţială, însă nu este în creştere evidentă conţinutul ionilor NO2 - , cum are loc în lipsa tartraţilor (apa din r. Lăpuşna fără tartraţi, dar conţine alţi poluanţi, confirmat prin valoarea mare a CCO-Cr = 103 mg/L O2 ), fapt ce denotă existenţa altor procese în sistem. Astfel evacuarea apelor uzate ce conţin tartraţi atât în sistemul de canalizare, cât şi în mediul înconjurător va stagna sau chiar inhiba nitrificarea ionilor de amoniu. Însă conţinutul tartraţilor în prezent nu se monitorizează în apele uzate şi naturale.