Particularitați de utilizare a elementelor de înverzire verticală în mun. Chișinău
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
863 24
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-02 16:15
SM ISO690:2012
CIUBUC, Natalia. Particularitați de utilizare a elementelor de înverzire verticală în mun. Chișinău. In: Integrare prin cercetare şi inovare.: Ştiinţe ale naturii şi exacte, 10-11 noiembrie 2015, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, 2015, R, SNE, pp. 53-56.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare şi inovare.
R, SNE, 2015
Conferința "Integrare prin cercetare şi inovare"
Chișinău, Moldova, 10-11 noiembrie 2015

Particularitați de utilizare a elementelor de înverzire verticală în mun. Chișinău


Pag. 53-56

Ciubuc Natalia
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 24 octombrie 2019


Rezumat

Înverzirea verticală este metoda de înverzire a planurilor verticale cu ajutorul lianelor, vaselor și arborilor tutorați. Scopul înverzirii verticale este de a pune în evidență caracterul individual al edificiilor, de a sublinia anumite elemente arhitecturale, sau, dimpotrivă, de a ascunde sau masca anumite elemente puțin decorative [2, 4]. În urma inventarierii spațiilor verzi din mun. Chișinău, am stabilit o varietate foarte redusă de modalități de înverzire verticală. Lipsește orice sistem de amenajare. Varietatea metodelor de înverzire folosite în spațiile publice se limitează doar la înverzirea cu ajutorul plantelor sădite în containere și amenajarea pereților cu liane. La fel se atestă și o varietate limitată de specii de liane utilizate – circa 5 specii. Întreprinderea se Stat ,,Spații verzi” Chișinău realizează doar amenajări la nivelul solului, cu implicarea unor elemente răzlețe de amenajări verticale. Dintre amenajările descoperite de noi sunt de menționat:  pereții acoperiți cu liane, în special cu Partenocissus tricuspidata. Un exemplu elocvent este sediul Întreprinderii ,,Serviciul Pază de Stat” a Ministerului Afacerilor Interne, sediul Întreprinderii se Stat ,,Spații verzi” de pe str. Kogălniceanu, Pretura sectorului Râșcani;  pereți acoperiți cu liane, în special cu Tecoma radicans. Ex. fațada Institutului de Botanică –Grădina Botanică (Institut al AȘM);  folosirea ederei Hedera helix pentru amenajarea trunchiurilor arborilor. Ex. Muzeul de Etnografie și Istorie al Ținutului Local, Dendrariul;  folosirea vaselor ca modalitate de amenajare verticală. A fost notată doar pe bd. Ștefan cel Mare și în Piața Marii Adunări Naționale;  umbrar amenajat cu viță-de-vie sălbatică Partenocissus quinquifolia în Gradina Publică Ștefan cel Mare;  amlasarea triajelor pentru amenajarea umbrarelor în jurul băncilor pe aleea de pe str. Mircea cel Batrân. Pentru amenajare au fost plantați trandafiri cățărători, dintre care au rezistat doar o mică parte.  element pseudotopiar – construcție metalică sub formă de semisferă, amenajat cu Clematis vitalba în str. Kiev.  pereți acoperiți cu liane și viță-de-vie – blocul Facultății de economie a Universității Agrare de Stat din Moldova.Mult mai variat sunt amenajate localurile publice particulare, oficiile, barurile și restaurantele. Aici trebuie menționate: restaurantul ,,Roata vremii” unde sunt folosite din adundență vase și containere cu flori, forme arhitecturale mici, căruțe-șa, restaurantul ,,Andys pizza” de pe bd. Moscovei, unde sunt prezantate elemente de artă topiară. Exemple interesante de ecrane verzi sunt prezentate la barul ,,Miraj”, din str. 31 august, unde este utilizat Clematis vitalba, cafeneaua ,,Pizza Montes” din str. Al Russo cu un ecran verde de fasole turcească. Un element decorativ deosebit îl reprezintă ecranul verde cu Vitis vinifera, care perfect susține stilistica restaurantului ,,Sănătate” din bd. Gr.Vieru. Sectorul privat este amenajat foarte variat, și ca modalități de amenajare, și ca varietate de plante utilizate. Au fost detectate de către noi peste 22 de specii de plante. În grădinile particulare au fost depistate amenajări cu liane și plante volubile, amplasate pe diverse suporturi: grilaje, chioșcuri, umbrare, foișoare, mai rar obeliscuri. Cel mai des sunt utilizate vița-de-vie, iedera, trandafirii cățărători și soiuri de clematis. În afară de plantele lemnoase, se mai utilizează specii de plante anuale sau bienale volubile, cum ar fi mazărea decorativă, fasolea turcească, cobea, zorelele, ipomea ș.a. La fel sunt utilizațe gardurile vii și ecranele verzi în scopul delimitării de stradă, protecție fonică, protecție contra prafului, sau pentru zonarea grădinii. Din păcate, asortimentul de plante este destul de limitat, de cele mai multe ori folosinduse specii de Thuia, Juniperus, hamei, viță-de-vie sălbatică, mai rar soiuri de trandafiri, Piracantha, Philadelphus (iasomie), clematis, Tecoma. Asortimentul ar putea fi lărgit pe seama unor plante alimentare sau medicinale, cum ar fi murele, actinidia, shizandra sau ale unor plante exotice, cum ar fi Mamordica japonica, sau varietăţi de tărtăcuțe decorative. O modă specială s-a dezvoltat la amenajarea spațiilor private cu vase și jardiniere. Dar și aici asortimentul de plante este destul de limitat. Cel mai des fiind folosite petuniile și sulfiniile, precum și mușcatele – Pelargonium graveolens. Studiind modalitățile de înverzire verticală, utilizate la noi în țară, precum și practicile internaționale [2], am stabilit că există o varietate mare de metode, care satisfac cele mai variate necesități. Din păcate, la noi în țară se folosesc doar unele dintre ele. Practicile internaționale oferă o serie de soluții, care pe deplin ar putea fi aplicate și în țara noastră. Astfel, recomandăm pentru introducere în practicile de amenajări ale spațiilor verzi a următoarelor metode perspective: pereții vegetali folosiți pentru decorarea și protecția termică a clădirilor din exterior, precum și pentru decorarea și îmbunătățirea microclimei în încăperi. O altă metodă modernă, intens propagată în Occident sunt acoperișurile verzi folosite pentru extinderea spațiilor amenajate [4]. Elemente de înverzire verticală ar putea fi introduse și la amenajarea grădinilor alimentare. În primul rând, se recomandă diversificarea suporturilorpentru culturile agricole cu port înalt și ale celor cu tulpina ascendentă sau volubilă, de exemplu, folosirea arcadelor pe care ar putea fi plasați castraveții, bostăneii și chiar bostanii, zămoșii și pepenii verzi. O modalitate interesantă de prezentare a culturilor sunt obeliscurile și triajele, pe care ar putea fi dirijate tomatele, fasolea și unele culturi floricole care pot fi folosite în alimentație, cum ar fi nasturțiile și măzărichea. Folosirea formelor arhitecturale mici în grădina alimentară oferă o serie de oportunități, cum ar fi sporirea gradului de atractivitate, extinderea suprafețelor plantate și crearea accentelor ornamentale în grădină. Pentru cultivatorii avansați și pentru introducerea unui element decorativ suplimentar în amenajarea localurilor de alimentație publică și a bucătăriilor private, se recomandă amplasarea pereților verticali, pe care ar putea fi plantate specii aromate și medicinale, care ar putea fi folosite ca condimente și plante alimentare din categoria mini – roșii cerry, ardei ș.a. Grădinile alimentare verticale se pot amenaja nu doar în grădinile particulare, dar și în cadrul cartierelor locative, pe teritoriul instituțiilor de învățământ, în special al celui preșcolar. În al doilea rând, se recomandă lărgirea asortimentului de culturi alimentare în special pe contul soiurilor de talie înaltă sau, din contra, a soiurilor mini și prin lărgirea în general a asortimentului de culturi alimentare prin introducerea speciilor mai puțin cunoscute la noi. Studierea asortimentului de plante folosite la înverzirea spațiilor private [1,3], și în mod deosebit studierea metodelor propuse de cercetătorii de la Grădina Botanică (Institut al AȘM) [4], ne permite să recomandăm introducerea următoarelor plante în asortimentul speciilor folosite pentru amenajarea spațiilor publice: Wisterira sinensis, Actinidia arguta, Jasminium officinale, Lonicera japonica. Asortimentul de plante folosite la înverzirea spațiilor individuale ar putea fi lărgit pe contul unor plante alimentare și medicinale, cum ar fi murele fără spini – Rubus, mamordica – Mamordica japonica, Schizandra, lărgirea asortimentului de trandafiri cățărători și introducerea soiurilor noi de Clematis și Tecoma. Implementarea în practică a unei varietăți cât mai mari de modalități de înverzire verticală ar oferi spațiilor verzi din municipiu elemente decorative valoroase, extinderea spațiilor amenajate, lărgirea vizuală a spațiului (deosebit de important în grădinile mici, spațiile verzi din cadrul întreprinderilor, zonelor de recepție și odihnă din birouri și oficii); separarea și zonarea spațiilor; protecție fonică; asigurarea funcției de umbrire și crearea unei atmosfere de intimitate; crearea unei stilistici și atmosfere specifice în grădinile amenajate.