Violenţa în familie constituie o ameninţare sau o provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unui prejudiciu fizic, moral sau material cauzat, ce se caracterizează prin tendința constantă de escaladare și a unei probabilități majore de repetitivitate, în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Termenii de violență domestică și violență familială sunt sinonimi, iar utilizarea acestora depinde de aspectele culturale, lingvistice, prioritate trebuie totuși acordată prevederilor legislative ale statului în care se produc astfel de fapte. Trecând nemijlocit la analiza bazei emprice, vom sublinia că pentru a efectua analiza detaliată a cauzelor penale pornite în baza art.2011 CP RM (Violență în familie) am selectat și am adunat 73 de sentințe ale instanțelor de fond din mun.Chișinău (sec. Râșcani și sec. Ciocana), pentru perioada anilor 2011-2015. Mai mult, pe marginea unor cazuri, am obținut chiar rechizitorii și decizii ale Curții de Apel, precum și ale Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. În scopul sistematizării eficiente a deciziilor procesuale obținute, am purces la categorizarea cazurilor în funcție de variabila locului instanței de fond care a examinat inițial cauza penală de violență în familie. Astfel, am repartizat sentințele și alte decizii cu caracter procesual, după cum urmează: Judecătoria sec. Râșcani, mun. Chișinău – 27 de sentințe, dintre care: în 2011 – 5 sentințe; 2012 – 6 sentințe; în 2013 – 2 sentințe; în 2014 – 11 sentințe; în 2015 (I semestru) – 3 sentințe; Judecătoria sec. Ciocana, mun. Chișinău – 46 de sentințe, dintre care în 2011 – 4 sentințe; în 2012 – 16 sentințe; 2013 – 13 sentințe; 2014 – 13 sentințe. Din arhiva Judecătoriei sec.Râșcani, mun.Chișinău, pentru anii 2011- 2015, s-au acumulat 27 de sentințe în materia violenței în familie. Aceste sentințe le-am repartizat în funcție de varianta-tip a infracțiunii săvârșite, după cum urmează: alin.(1) art.2011 CP RM – 17 sentințe; lit.a) alin.(2) art.2011 CP RM – 7 sentințe; lit.b) alin.(2) art.2011 CP RM – 2 sentințe; lit.a) alin.(3) art.2011 CP RM – 1 sentință. Din arhiva Judecătoriei sec. Ciocana, mun. Chișinău, pentru perioada 2011-2014, s-au acumulat 46 de sentințe în materia violenței în familie. Aceste sentințe le-am repartizat în funcție de varianta-tip a infracțiunii săvârșite, după cum urmează: alin.(1) art.2011 CP RM – 19 sentințe, din care în 2012 – 7 sentințe; în 2013 – 4 sentințe; în 2014 – 8 sentințe; lit.a) alin.(2) art.2011 CP RM – 1 sentință din 2013; lit.b) alin.(2) art.2011 CP RM – 17 sentințe, din care în 2011 – 1 sentință; în 2012 – 8 sentințe; în 2013 – 4 sentințe; 2014 – 4 sentințe; lit.a) alin.(3) art.2011 CP RM – 3 sentințe, din care în 2011 – 1 sentință; în 2012 – 1 sentință; în 2013 – 1 sentință; în 2014 – 1 sentință; lit.c) alin.(3) art.2011 CP RM – 5 sentințe, din care în 2011 – 2 sentințe; în 2013 – 3 sentințe. În total 73 de sentințe obținute din arhivele judecătoriilor sec. Râșcani și sec.Ciocana, mun. Chișinău le-am repartizat în felul următor: alin.(1) art.2011 CP RM – 36 de sentințe, ce constituie 49,3% din numărul total de cazuri; lit.a) alin.(2) art.2011 CP RM – 8 sentințe, ce constituie 10,96% din numărul total de cazuri; lit.b) alin.(2) art.2011 CP RM – 19 sentințe, ce constituie 26,03% din numărul total de cazuri; lit.a) alin.(3) art.2011 CP RM – 4 sentințe, ce constituie 5,48% din numărul total de cazuri; lit.c) alin.(3) art.2011 CP RM – 5 sentințe, ce constituie 6,85% din numărul total de cazuri. Așadar, analizând 73 de sentințe ale instanței de fond (Judecătoria sec. Râșcani, mun. Chișinău; Judecătoria sec. Ciocana, mun. Chișinău) emise în baza alin.(1), lit.a), b) alin.(2) și lit.a), c) alin.(3) art.2011 CP RM, le-am repartizat în categorii în funcție de tipul sentinței emise. Astfel, am obținut următoarele rezultate: Instanța de fond a emis sentința de condamnare în 63 de cazuri (86,3%), dintre care 22 de sentințe (Judecătoria sec.Râșcani) și 41 de sentințe (Judecătoria sec. Ciocana), după cum urmează: închisoarea – 11 sentințe (17,46%), inclusiv 3 sentințe (Judecătoria sec. Rîșcani); 8 sentințe (Judecătoria sec.Ciocana); munca neremunerată în folosul comunității – 26 de sentințe (41,27%), inclusiv 8 sentințe (Judecătoria sec.Rîșcani); 18 sentințe (Judecătoria sec.Ciocana); închisoarea cu aplicarea art.90 CP RM (Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei) – 26 de sentințe (41,27%), inclusiv 11 sentințe (Judecătoria sec. Râșcani); 15 sentințe (Judecătoria sec.Ciocana); 1) Instanța de fond în privința inculpatului a emis sentința privind încetarea procesului penal pornit în legătura cu împăcarea părților – 4 sentințe (5,48%), din care 2 sentințe (Judecătoria sec. Râșcani); 2 sentințe (Judecătoria sec. Ciocana); 2) Instanța de fond în privința inculpatului a emis sentința privind încetarea procesului penal în legătură cu atragerea la răspunderea administrativă (art. 55 CP RM) – 1 sentință (1,37%) (Judecătoria sec.Râșcani); 3) Instanța de fond în privința inculpatului a emis sentința privind încetarea procesului penal în legătura cu decesul acestuia – 2 sentințe (2,74%) (Judecătoria sec. Râșcani); 4) Instanța de fond în privința inculpatului a emis sentința privind încetarea procesului penal în legătură cu iresponsabilitatea acestuia – 3 sentințe (4,11%) (Judecătoria sec. Ciocana). I. Variabila datele de identificare ale agresorului. Din numărul total de sentințe adunate din arhivele judecătoriilor sec.Râșcani și sec. Ciocana – 73 de sentințe (sec. Râșcani – 27 de sentințe; sec.Ciocana – 46 de sentințe), inculpații erau de genul masculin în 64 de cazuri (87,67%), iar de genul femenin în doar 9 cazuri (12,33%). II. Variabila vârsta agresorului la momentul săvârșirii faptei. I. Bărbați: 22-29 de ani – 8 cazuri; 30-39 de ani – 22 cazuri; 40-48 de ani – 17 cazuri; 50-58 de ani – 12 cazuri; 60-71 de ani – 5 cazuri; II. Femei: 24-30 de ani – 4 cazuri; 38-49 – 3 cazuri; 52 – 2 cazuri. III. Variabila locul de muncă și ocupația făptuitorului: neangajați în câmpul muncii – 51 de persoane; angajați neoficial – 7 persoane; angajați – 15 persoane. IV. Variabila studiile făptuitorului: fără studii – 25 de persoane; studii medii – 40 de persoane; studii superioare – 8 persoane. V. Variabila caracteristici situaționale ale făptuitorului: La momentul săvârșirii actelor de violență în familie, făptuitorul s-a aflat în stare de ebrietate în 51 de cazuri ce constituie 69,86% din numărul de cazuri obținute din arhiva judecătoriilor sec. Râșcani și sec. Ciocana, mun. Chișinău. VI. Repartiţia cazurilor în funcţie de locul unde s-a produs fapta de violență în familie: în familia de origine – 24 de cazuri (32,88%); în familie secundară – 49 de cazuri (67,12%). VII. Variabila antecedentele penale ale făptuitorului: anterior condamnați – 24 de persoane (32,88%); fără antecedente penale – 49 de persoane (67,12%).VIII. Variabila violență în familie săvârșită în mod repetat sau sistematic: violență în familie săvârșită în mod repetat sau sistematic – 27 de cazuri (%); violență în familie săvârșită pentru prima dată – 46 de cazuri (%). IX. Variabila victima violenței în familie a devenit: mama – 5 cazuri (6,85%); tata – 5 cazuri (6,85%); părinții adoptivi – 2 cazuri (2,74%); soția – 30 de cazuri (41,09%); soțul – 2 cazuri (2,74%); fosta soție – 6 cazuri (8,22%); fostul soț – 1 caz (1,37%); concubina – 8 cazuri (10,96%); concubin – 2 cazuri (2,74%%); alte rude (bunica, ginerele, fiica adultă, fratele, sora, concubinul mamei) – 10 cazuri (13,7%); copil minor (fiică; fecior; nepot) – 10 cazuri (13,7%). X. La capitolul „repartiţia cazurilor de agresiune în funcţie de sexul victimei” Am stabilit că victimizarea femeilor (soție, fosta soție, concubină, mamă, bunică, fiică, soră) se întâlnește cu mult mai des (82,2%) decât victimizarea bărbaților (tată, frate, soț, fostul soț, concubin, ginere, fecior), care se întâlnește doar la nivel de cazuistică (17,8%) și când au fost agresați copii minori de genul masculin. Putem concluziona că fapta infracțională de violență în familie e predominant împotriva femeilor și poartă un caracter discriminatoriu cert. XI. Repartiţia cazurilor în funcţie de gravitatea leziunilor: vătămări corporale neînsemnate – 13 cazuri (17,81%); vătămări corporale ușoare – 33 de cazuri (45,2%); vătămări corporale de gravitate medie – 15 cazuri (20,55%); vătămări corporale grave – 5 cazuri (6,85%); vătămări corporale grave care au condus la decesul victimei – 5 cazuri (6,85%); violență în familie nonfizică (emoțională, verbală) – 1 caz (1,37%); violență în familie prin crearea pericolului de îmbolnavire a victimei – 1 caz (1,37%). XII. Repartiţia cazurilor după mecanismul de producere al leziunilor constatate: lovirea activă cu corp – pumnii și(sau) picioarele – 32 de cazuri (43,83%); lovirea activă cu corp dur (bâtă, unelte de bucătărie, nuia etc.) – 20 de cazuri (27,4%); lovirea activă urmată de cădere – 3 cazuri (4,11%); lovirea cu obiecte tăietoare-înțepătoare (cuțit, topor, șurubelniță) – 18 cazuri (24,66%). Pornind de la analiza efectuată, am ajuns la următoarele concluzii:  Este demonstrat pe cale emprică că violența în familie este legată de apartenența la un gen și include toate formele de ofense și abuzuri împotriva integrității fizice și emoționale ale unei alte persoane de alt gen/sex care este asociată cu inegalitatea dintre sexe și cu exercitarea puterii fizice sau a altor forme de putere. Femeile sunt afectate în mod disproporționat de acest tip de violență.  Este evidențiat că în cadrul tuturor modalităților infracționale ale violenței în familie, legiuitorul operează cu prezumpția cunoașterii legăturii de familie existente între făptuitor și victimă. Această prezumpție are un efect juridic deosebit. Specificul unei astfel de prezumpții constă în faptul că gradul de probabilitate a acestei „cunoașteri” crește substanțial în așa o măsură, încât această prezumpție devine incontestabilă.