Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
604 11 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-06-05 15:40 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
821.135.1-1(478).09 (184) |
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2083) |
SM ISO690:2012 STRĂUŢIU, Eugen. Originile Sibiului multietnic. In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2019, nr. 2, pp. 112-120. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3367023 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Dialogica, revista de studii culturale si literatura | |||||
Numărul 2 / 2019 / ISSN 2587-3695 /ISSNe 1857-2537 | |||||
|
|||||
DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3367023 | |||||
CZU: 821.135.1-1(478).09 | |||||
Pag. 112-120 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Orașul Sibiu a fost întemeiat de către coloniștii sași pe timpul regelui ungar Geza I (1141–1161). Încă de la fondare, târgul Hermannstadt și-a adoptat statute și regulamente care excludeau celelalte comunități etnice (definite prin confesiunea lor religioasă), în baza privilegiilor regale și întărite în secolele următoare de către principii Transilvaniei. Românii (ortodocși și greco-catolici), negustorii proveniți din Balcani, maghiarii și celelalte etnii au primit dreptul de concivilitate abia în 1781, prin edictul împăratului Iosif al II-lea. Prin aceasta, membrii celorlalte etnii puteau să cumpere case și terenuri pe teritoriul orașului, dar încă erau menținuți în afara drepturilor politico-administrative. Așa au început a se ridica bisericile ortodoxe și greco-catolice, de unde vor porni primele inițiative culturale românești. De aici începe istoria multietnică și multiconfesională a Sibiului, care a avut nevoie de încă un secol pentru a accepta deplina egalitate a locuitorilor săi. |
|||||
Cuvinte-cheie Hermannstadt, privilegii săsești, concivilitate, multietnic, multiconfesional, Hermannstadt, Saxon privileges, concivility, multi-ethnic, multi-religious |
|||||
|