În studiile de ultimă oră, metafora nu mai este interpretată doar ca o figură retorică sau ca un simplu fapt de limbă. Odată cu apariţia unor noi orientări în ştiinţele literare şi în cele ale limbajului, în filosofie şi în antropologie, dar în special după dezvoltarea cognitivismului, metafora este privită din noi perspective, deseori asociate gândirii ştiinţifice. Datorită cercetărilor lui George Lakoff şi Mark Johnsen, metafora se redefineşte ca instrument de bază în organizarea sistemului conceptual, recunoscându-se că metafora are, mai ales, funcţiile semnificantă şi cognitivă. În studiile de ultimă oră a devenit o problemă aparte analiza procesului de metaforizare științifică. Este important de menţionat, în contextul cercetării noastre, că metaforizarea științifică nu presupune doar o simplă substituție, o deplasare a cuvântului, ci reprezintă un fenomen realizat în consonanță cu trei „planuri de relevanță”: „planul reprezentării”, „planul interacțiunii cu receptorul”, „planul textului”. Metafora terminologică nu poate fi cunoscută şi identificată de orice vorbitor al unei comunități lingvistice, cunoaşterea ei acoperind doar unele domenii socioprofesionale, totuşi menirea ei este tocmai facilitarea înţelegerii şi însuşirii noului termen de către specialişti şi difuzarea lui prin demersul de vulgarizare a ştiinţei. Deşi există numeroase studii consacrate metaforei terminologice care reflectă cele mai diverse domenii ale activităţii ştiinţifice, metafora în lingvistică nu a beneficiat până acum de un tratament aparte, chiar dacă dicţionarele de specialitate şi textele monografice atestă un bogat material. Pentru o înţelegere plenară a fenomenului şi mecanismelor lui de aplicare, am recurs la o analiză contrastivă a termenilor metaforici lingvistici în engleză şi română. Am putut constata că lingvistica românească este unul dintre numeroasele domenii în care s-a produs traducerea și adaptarea unor termeni din engleză, stabilindu-se câteva tipuri de transpunere: traducerea prin echivalent; traducerea prin parafrazare; calchierea, preluarea. Traducerea prin echivalent a termenului metaforic este cel mai frecvent atestată în corpusul nostru: Dead language – limbă moartă; Deep structure – structură de adâncime; Surface structure – structură de suprafață; Vowel harmony/vocalic harmony – armonie vocalică; Trilled sound [sunet care tremură] – sunet vibrant; Smooth consonant – consoană palatalizată; Recessive stress [accent care se retrage] – accent recesiv; Family of words – familie de cuvinte (dar şi, în română, după model rusesc: Cuib (de cuvinte) – гнездо); Semantic field – câmp semantic; False friends – prieteni falşi. Observăm că termenii lingvistici formaţi prin metaforizare care sunt traduşi prin echivalent în română se referă la toate disciplinele lingvistice, inclusiv la cele tradiţionale: fonetica (smooth consonant – consoană palatalizată), lexicologia (family of words – familie de cuvinte), gramatica (surface structure – structură de suprafață), traductologia (false friends – prieteni falși). Traducerea prin parafrazare este în corpusul nostru, statistic, următoarea după traducerea echivalentă: Inkhorn terms [termeni scrişi cu pana de cerneală] – cuvinte împrumutate; Expectation [aşteptare] – așteptare lingvistică/realizare lingvistică; Downstairs clause [propoziția de la etajul de jos] – propoziție subordonată; Frozen expression [expresii înghețate]/Set expression – expresie idiomatică (frazeologică); Gliding vowel [vocala ce alunecă] – diftong/triftong; Broken sentence [propoziţie ruptă] – propoziţie eliptică; Fillers-in words [cuvinte intercalate, de umplutură] – expresii parazitare; Ghost-word [cuvinte-fantome] – greşeli de tipar. O altă categorie o formează termenii metaforici din engleză cărora le corespunde în română un termen calchiat: Grave accent – accent grav; trans-avant-garde – transavangarda; Semantic anomaly – anomalie semantică; Phonetic accident – accident fonetic. În sfârşit, am atestat şi un şir de termeni pe care lingviştii români preferă să îi utilizeze în original: Slot [crăpătură]; Frame [chenar]; Drum language [limbi-tobă]. O asemenea situaţie este caracteristică pentru termenii emblematici ai unor teorii şi şcoli lingvistice. Potrivit materialului nostru, o bună parte din termenii lingvistici din engleză şi română au o bază metaforică ce face o relaţie asociativă cu: părţile corpului: foot – picior; head – cap; elementele din natură: field – câmp; root – rădăcină; tree – arbore; wave – undă, elementele din lumea înconjurătoare omului: chain – lanţ; trace – urmă; window – fereastră. Am reuşit să includem în corpusul nostru 85 de termeni metaforici, pe care i-am grupat în patru clase şi pentru fiecare am descris diferite structuri, ceea ce ne-a permis să constatăm că limba română dispune de suficiente mijloace pentru a reda toate inovaţiile care se produc în ştiinţele limbajului pe plan mondial. În mare parte, traducătorii reuşesc să păstreze în română structura metaforică din limba-sursă şi astfel facilitează asimilarea noilor termeni lingvistici în limba română. Sarcina traducătorului va fi apropierea celor două culturi implicate, în cazul dat engleza şi româna. Problema traducătorului o va constitui faptul în care se vor respecta normele culturale: să se acorde prioritate culturii-ţintă, culturii-sursă sau să se caute o cale de compromis.