Articolul în cauză are ca scop reconstituirea desfășurării evenimentelor din 17-20 octombrie 1905 din Chișinău, încadrându-le în contextul general din Imperiul Rus aflat în mijlocul proceselor revoluționare. Materialul prezentat este bazat pe raportul secret al asistentului șefului Administrației Jandarmeriei Basarabiei către centrul Departamentului Poliției din Sankt Petersburg, păstrat actualmente în cadrul ANRM. Desfășurarea Revoluției ruse din 1905 a avut un impact direct asupra mișcărilor de opoziție existente la periferiile Imperiului, inclusiv pe teritoriul Basarabiei. Conform raportului asistentului șefului Administrației Jandarmeriei Basarabiei în ținutul Chișinăului din octombrie 1905, în data de 16 a lunii, agentura instituției a primit informația despre planurile manifestațiilor cu caracter politic ce trebuiau să aibă loc ziua următoare, gubernatorul Basarabiei fiind avertizat referitor la acest fapt. Funcționarul continuă raportul său cu descrierea evenimentelor din 17 octombrie în capitala guberniei, unde mulțimea identificată în text ca „tineret evreiesc” a forțat închiderea magazinelor locale, după care a paralizat circulația pe arterele principale ale orașului. Un ofițer al poliției și trei subalterni ai săi au fost răniți în urma focurilor de revolver pe teritoriul Noului Bazar. Măsura imediată întreprinsă de jandarmeria Chișinăului a fost apelul la trupele garnizoanei locale pentru a dispersa cu succes mulțimea ieșită de sub control [1]. Însă organele de conducere locală se confruntau doar cu începutul problemelor cauzate de Revoluția rusă din 1905-1907. Din cauza grevelor muncitorilor feroviari din Odesa și Bender, Chișinăul s-a trezit într-o criză logistică, care a periclitat sosirea cantităților suficiente de produse alimentare de primă necesitate și speculațiile masive din partea negustorilor locali. Pentru a preveni o posibilă nouă manifestare a populației din Chișinău împotriva administrației locale, guvernatorul Basarabiei a convocat o ședință extraordinară a reprezentanților administrației guberniale, justiției, departamentului financiar, precum și a oficialilor administrației orașului, în care s-a recurs la adoptarea măsurilor urgente împotriva crizei create. Între timp, asistentul șefului Administrației Jandarmeriei Basarabiei atestă un nou val de manifestații întreprinse de același tineret evreiesc pe teritoriul Pieței Germane, ca reacție la noutatea publicării Manifestului lui Nicolae al II-lea din 17 octombrie 1905, apreciind numărul participanților la 10 mii. Mulțimea scanda „Jos autocrația!”, „Jos țarul!”, ceea ce, conform ofițerului Jandarmeriei, „a insultat profund sentimentele patriotice ale populației orășenești ruse, […] care a organizat seara o manifestație patriotică din circa 6 mii de oameni lângă monumentul împăratului Alexandru al II-lea și în fața apartamentului Guvernatorului, exprimând lui nesatisfacția împotriva evreilor”. În dimineața zilei de 18 octombrie, o mulțime de cinci mii de persoane s-a adunat în fața câmpului din fața Mănăstirii Ciuflea pentru efectuarea slujbei, după care, obținând acordul guvernatorului, mulțimea a înaintat prin centrul orașului spre Catedrală, scandând lozinci, precum „Боже Царя Храни”, „Спаси Господи” etc. Manifestanții, purtând steagurile Imperiului Rus și portretele țarului, au ajuns până la intersecția străzilor Armenească și Alexandrovscaia unde s-au ciocnit agresiv cu un grup mic de oameni („majoritar fiind din evrei”, conform mărturiei asistentului). Desfășurarea evenimentelor spre un eventual pogrom a fost temporar oprit de acțiunile întreprinse de către rotmistrul Vasiliev [1]. La următoarea intersecție au avut loc din nou altercații, soldate cu câțiva oameni răniți. După calmarea spiritelor, manifestanții au sosit în fața scuarului Catedralei pentru a participa la slujba preconizată. La un moment dat, un băiat clopotar a strigat către mulțime, informând că evreii jefuiesc un magazin de arme din apropiere, după care s-au auzit focuri de arme din zona intersecției str. Pușkin și Nikolaevskaia spre scuar. Mulțimea s-a dedicat pogromului în întregime – 11 magazine evreiești pe strada Pușkin au fost distruse, iar vinovații au înaintat spre Noul Bazar, în calea lor distrugând ferestrele de unde se auzeau. În urma dezordinilor au fost rănite 20 de persoane, dintre care 3 au murit. În seara aceleiași zile noi dezordini au avut loc în alte câteva regiuni ale orașului, fiind răniți 2 colaboratori ai poliției și un ofițer de draguni. Guvernatorul Basarabiei a convocat un consiliu din comandanții regimentelor militare locale, unde s-a decis suprimarea rezistenței din casele de unde se auzeau împușcături cu focuri de arme și artilerie, decizia fiind publicată în tot orașul. Au fost formate corpuri speciale de poliție pentru urmărirea huliganilor, iar Chișinăul a fost înconjurat de către odnodvorțî călăreți, care trebuiau să oprească populația țărănească locală de a veni în oraș cu ocazia sărbătorilor apropriate [Ibidem]. Dezordinile în Chișinău au continuat până la 20 octombrie 1905. Misiunea trupelor militare era dificilă conform asistentului șefului Jandarmeriei locale, fiindcă acestea aveau de a face cu două grupări aflate în plin conflict. Aplicarea combinată a focului de arme și artilerie a provocat panica între evrei și supușii ruși, ordinea în centrul orașului fiind restabilită către orele 5 seara. Guvernatorul a solicitat populației evreiești să predea toate armele, măsura fiind orientată în favoarea populației creștine. La 21 octombrie se întreprindeau deja măsuri de capturare a huliganilor atât din partea populației creștine, cât și a celei evreiești [Ibidem].