Adolescenţa este perioada cristalizării statutului viitor al tînărului. În aceasta perioadă se comit acte antisociale ( infracţiuni), apare problema reacţiei sociale organizate în raport cu ei, care reacţie vizează, pe de o parte sancţiunea, aplicată, pe de altă parte, măsurile de reeducare şi reinsecţie socială şi, nu în ultimul rînd, acordarea serviciilor comunitare de prevenire a delincvenţei juvenile. În cadrul serviciilor comunitare un rol deosebit îi revine comunităţii care este organizată de către echipele pluridisciplinare, APL, ONG, poliţia sectorială. Societatea civilă, precum şi alte sectoare: (privat şi public) reprezintă unul dintre cele trei sfere care se intersectează în edificarea societăţii democratice, ea este un domeniu în care mişcările sociale devin mai organizate, conştiente de aportul participării active a cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare. Dezvoltarea comunitară prevede o activitate prin care se utilizează resursele investiţionale şi cele locale, adică ea întruneşte atât dimensiunea socială cât şi politică a unei activităţi . Rolul promotorilor locali este de a contura bine scopurile şi metodele de lucru cu copii delincvenţi sau potenţialii delincvenţi. Ei sunt cei care insuflă minorului putere, prietenie. Asistentul social va încerca să pregătească comunitatea şi minorul să devină mai deschişi unul faţă de altul, mai solitari. Prin hotărîrea Guvernului nr 1732 din 31.12. 2002, a fost aprobat proiectul de lege privind protecţia copilului aflat în conflict cu legea, care prevede dezvoltarea şi consolidarea sistemului de protecţie a copilului prin:  crearea unei reţele de servicii sociale profesionale acordate minorilor la nivel de comunitate.  crearea de reţele primare de asistenţi sociali  dezvoltarea serviciilor comunitare de protecţie a copilului. Administraţia publică locală participă la asigurarea drepturilor şi necesităţilor nu numai al minorilor dar şi a întregii populaţii. Ei sunt furnizorii de informaţie pentru cei defavorizaţi şi promotorii reconstrucţiilor publice, ca de exemplu participarea activă la acţiuni ecologice împreună cu elevii sporind gradul de solidaritate a acestora şi dezvoltînd acţiuni de alternativă, promovînd un spirit filantropic. Sub jurisdicţia administraţilor publice locale se află instituţii specializate care contribuie la:  orientarea şcolară şi profesională, înţeleasă ca acţiune educativă prin care minorul este pregătit pentru alegerea şi exersarea unei meserii;  recuperarea şcolară a minorului internat pentru a fi în măsură să înveţe o meserie în conformitate cu aptitudinile sale;  conştientizarea asupra pericolului social , a ceea ce este bine şi rău; Un rol deosebit în cadrul serviciilor comunitare îl au Consiliile Naţionale pentru Tineret, care acordă şi prestează servicii de susţinere a programelor educaţionale pentru tineret şi adolescenţi. ONG-urile de asemenea contribuie la formarea acţiunilor locale, care astăzi îşi desfăşoară activităţile pe întreg teritoriul ţării noastre, cu preponderenţă în localităţile urbane ale Republicii. Aceste ONG –uri sunt active în susţinerea familiilor defavorizate, organizează activităţi culturale. Cele mai numeroase ONG-uri sunt în raionul Bălţi (31%) şi municipiu Chişinău(16%). În dependenţă de sfera de activitate cele mai multe ONG-uri sunt înregistrate în învăţămînt(26%), unde copii beneficiază de cele mai multe activităţi educative şi extracuriculare. Drept exemplu de creare a condiţiilor benefice de dezvoltare a copilului putem aduce proiectul UNESCO cu tematica ,, Cultură pentru dezvoltare,, şi ONG-ul „Secolul 21” organizează excursii pentru toate categoriile de copii la fiecare sfîrşit de an şcolar. Ideea acestui proiect, este prevenirea comportamentelor deviante prin includerea copiilor în activităţi de formare a noilor comportamente. Un alt exemplu îl constituie IRP, care prin pilotare acordă asistenţă psiho-juridică copiilor aflaţi în conflict cu legea, care îşi ispăşesc termenul de detenţie în cadrul izolatoarelor de detenţie preventivă şi în penetenciare tot odată iniţînd alternative noi la detenţia a minorului şi a adultului.(medierea, probaţiunea, munca neremunerată în folosul comunităţii). Din perspectiva psihologică ONG-urile sunt modele de reunire a persoanelor şi comunităţii în vederea rezolvării problemelor comune prin adeziunea la voluntarism şi contribuţie civică. Fred Mahler afirmă că: ,,adolescenţa marchează naşterea socială a omului, constituirea şi dezvoltarea unor noi tipuri conştiente şi puternic coezive de relaţii, astfel se poate de efectuat o reeducare , o prevenire şi stopare a delincvenţilor de vîrste fragide’’. În acest context voi prezenta cîteva soluţii posibile de contracarare a situaţiilor de delincvenţă a minorului care include 2 obiective majore:  crearea şanselor egale şi a condiţiilor de afirmare la nivel de comunitate;  Stabilirea parteneriatului, consultarea obligatorie şi găsirea consensului- decizia trebuie luată împreună cu cineva; Ca să fie minimalizat numărul delincvenţilor este necesară echilibrarea mediul afectiv-emoţional al minorului, dezblocarea problemelor de comunicare de blamarea barierilor de inhibiţie, fobie, egocentrismului din partea minorului. După părerea specialiştilor germani este necesar de a atrage atenţie la mediul înconjurător, de evaluat condiţiile de trai, de profilaxie a discrepanţelor ce sunt create între cliajele existente. O experienţă de prevenire a delincvenţei este participarea la crearea organizaţilor obşteşti care au un profil divers: 1. Cultural- cenacluri culturale , concursul celui mai bun poet, spectacole excursii la sfîrşitul de săptămînă. 2. Sportiv –întreceri sportive la nivel local şi cel raional, constituirea sălilor de sport. 3. Constituirea fan-cluburilor, lucrul cu cei ce au nereuşite şcolare să fie iniţiete ore de derigenţie pentru abolirea abandonului şcolar. O problemă deosebită ce generează delincvenţa juvenilă este lipsa supravegherii şi a sprijinului familial, în special din motivul plecării peste hotare a părinţilor.De exemplu în localitatea Molovata-Nouă a fost efectuat un studiu, de către jurnaliştii reviste „Fără Tabu” unde sa înregistrat faptul că din cei 2000 de locuitori fiecare al patrulea este plecat peste hotare la muncă de unde rezultă şi slaba pregătire a copilului la materii, neglijarea lui socioemotivă şi lăsarea în grila altor persoane (vecini, bunei,rude), precum şi orientarea copiilor la nişte munci grele şi irosirea banilor în localuri de noapte, care se soldează cu băuturi alcooloce, toxomanie,bătăi şi alte acţiuni violente ce sunt clasate ca delincvente. Ar trebui să ne îndreptăm spre aceste categorii de fiinţe firave şi inocente prin acordarea asistenţei specializate pentru a transforma problemele comune în obiective de lucru. APL şi şcolile trebuie să extindă măsurile comunitare în sprijinul persoanelor minore, inclusiv prin fondarea centrelor de dezvoltare comunitară, facilităţi de servicii pentru recrere şi agrement care să răspundă nevoilor speciale ale copiilor care se confruntă cu anumite riscuri sociale. Se vor asigura facilităţi necesare pentru adăpostirea corespunzătoare a copiilor care nu mai pot să locuiască acasă sau care nu au locuinţă. Să se atragă atenţia asupra acordarea serviciilor pentru cei care sunt la evidenţa comisariatelor de poliţie care astăzi este mai mult formulară. Să fie create şi extinse la nivel local organizaţii ale tinerilor care vor primi calitatea de participant la gestionarea problemelor de comunitate. Aceste proiecte vor încuraja pe tineri să elaboreze proiectele lor şi să se coopereze între ei.