În ultimii ani în învăţământul preuniversitar au apărut un şir de discipline obligatorii şi opţionale, spre exemplu “Educaţia pentru sănătate”, “Educaţia civică”, “Deprinderi de viaţă” şi altele. Pregătirea cadrelor didactice pentru predarea acestor discipline a fost efectuată nu de către universităţi ci de organizaţiile ce coordonau diferite programe şi aceste organizaţii în termen scurt, ca regulă câteva zile sau maximum săptămâni, au efectuat instruirea cadrele respective. Instruirea profesorilor şcolari pentru predarea acestor discipline a fost făcută în Republica Moldova preponderent de către următoarele organizaţii nonguvernamentale internaţionale: Fundaţia Soros, Corpul Păcii, UNICEF şi altele. Cu toate că universităţile care pregătesc cadre didactice consideră necesar un termen de 3-4 ani pentru formarea unui profesor pentru o disciplină şcolară, Ministerului de resort din Republica Moldova admite pentru a preda aceste discipline în şcoală cadre care au trecut instruirea într-un termen mult mai mic. S-a format deci o aşa situaţie când în şcoală sunt introduse discipline noi, dar pregătirea cadrelor didactice se face în afara universităţilor de stat responsabile de acest domeniu. În anul de învăţământ 2002/2003 în Universitatea de Stat din Tiraspol s-a introdus o nouă specializare “Biologia şi educaţia sanalogică” – profesor pentru fosta disciplină opţională “Educaţia pentru sănătate”, dar din anul 2005 această specializare este exclusă din nomenclator – asta în momentul în care se introduce în şcoală o disciplină nouă obligatorie în toate 12 clase – “Deprinderi de viaţă” (“Educaţia pentru sănătate” este un modul din disciplina dată). Situaţia care s-a format în învăţământul preunuversitar vizavi de pregătirea cadrelor didactice poate avea urmări grave pentru şcoală din motiv că dacă “Educaţia civică” cu mare rezerve probabil poate fi predată de un profesor de istorie care posedă unele cunoştinţe în drept, atunci predarea “Deprinderilor de viaţă” în şcoală, fără cunoştinţe elementare în medicină a profesorilor, pe lângă cele ce ţin de comunicare interpersonală, manifestarea empatiei, etc., nu poate fi predată la nivelul necesar şi calitate înaltă. Se propune: Instruirea cadrelor didactice pentru predarea disciplinelor şcolare, inclusiv şi a celor noi, să fie efectuată în instituţiile de învăţământ superior, atât de stat cât şi cel privat, în termene respectiv cerinţelor actuale.