Perfecţionarea continuă a învăţământului superior universitar naţional este direcţionat astăzi spre crearea condiţiilor de integrare în spaţiul european de învăţământ superior. În acest context Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM) a elaborat Strategia de dezvoltare a universităţii pe coordonate europene, un aspect al căreia este racordarea procesului didactic la sistemul european de credite transferabile ECTS. Utilizarea sistemului de credite de către universităţi este rezultatul realizării Declaraţiei de la Bologna, deoarece acest sistem reprezintă instrumentul complimentar de sporire a transparenţei, şi comparabilităţii, de facilitare a recunoaşterii calificărilor. Această activitate, desfăşurată în UASM începând cu anul universitar 2001-2002, spre deosebire de alte universităţi, cuprinde toate facultăţile şi specialităţile, şi toţi studenţii de la ambele forme de învăţămînt. Ca rezultat, în anul 2005 toţi absolvenţii au primit Suplimentul la Diplomă, în care pentru fiecare disciplină studiată a fost indicat şi numărul de credite ECTS alocat, astfel încît diploma de licenţă a fost eliberată studenţilor care au acumulat un număr total de 240 credite ECTS. Această condiţie fiind valabilă pentru orice formă de învăţămînt a condus la diferite durate de studii: la zi – 4 ani; la cel cu frecvenţă redusă – 5 ani. Începînd cu anul universitar 2005 – 2006 învăţămîntul superior din Republica Moldova se organizează în conformitate cu noul Plan – cadru pentru ciclul I ( studii superioare de licenţă ). Aceasta implică elaborarea de către universităţi a planurilor de învăţămînt respective, fapt realizat de către Universitatea Agrară în termenii stabiliţi de către Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Deşi Planul – cadru propus conţine numeroase carenţe şi momente ne elucidate s-a purces la implementarea lui, racordînd în acest scop sistemul ECTS, care deja funcţionează şi cu succes în UASM şi care la momentul de faţă se transformă într-un Sistem generalizat European de Credite Transferabile (ECTS) pentru spaţiul european de învăţămînt superior, aflat în proces de constituire în perspectiva anului 2010. În scopul eficientizării atît a procesului de predare, cît şi a lucrului individual al studentului este stabilit, pentru învăţămîntul de zi, ca număr optim – 60 credite pe an. În consecinţă, obţinerea diplomei de licenţă este condiţionată de acumularea a 240 credite ECTS (durata studiilor la învăţămînt de zi fiind de 4 ani) ori 180 credite ECTS (pentru durata studiilor de 3 ani). În cazul specialităţii Medicină veterinară reglementările sectoriale din cadrul Uniunii Europene impun organizarea studiilor superioare integrate (licenţă şi masterat), care va conduce la eliberarea diplomei de master cu condiţia acumulării a 360 credite ECTS, durata de studii fiind de 6 ani. Aici ar fi cazul de accentuat că se va realiza consecutiv 2 nivele de educaţie ISCED – 97 (nivelul 5 – licenţă şi nivelul 6 – masterat) dar cu o singură finalizare – masterat. De menţionat că studenţii care îşi fac studiile prin învăţămînt cu frecvenţă redusă şi cei, care pe viitor vor studia prin învăţămînt la distanţă tot de 240 (180) de credite ECTS vor avea nevoie pentru a obţine diploma de licenţă. Din motiv că durata studiilor la ultimele două forme de învăţămînt este cu un an mai mare (5 şi respectiv 4 ani), decît cea de la zi, vom avea anual cîte 48 (45) credite. Deşi Planul - cadru cuantifică unitatea credit cu 30 ore de activitate de învăţare în auditoriu ( de contact ) şi cele de activitate individuală, pentru a obţine într-un an de studiu 1800 ore se cere a lua în consideraţie atît timpul destinat învăţării în timpul semestrelor (30*30 = 900 ore de contact + 30*15 = 450 ore de studiu individual), cît şi cel de pregătire pentru examene în perioada de sesiuni (450 ore în timp de 7 – 8 săptămîni). Aici s-a luat ca bază faptul că pe săptămînă în timpul semestrului volumul de muncă al studentului în ritm normal este de 30 ore de contact şi 15 ore de activitate individuală. Această repartizare este valabilă pentru cazul cînd avem corelarea 1 oră-auditoriu (de contact) – 1 oră-activitate individuală, dar numai pentru învăţămîntul de zi, deoarece pentru celelalte forme de învăţămînt vom obţine alte corelări. Aceleaşi situaţii vor avea loc dacă se va lua corelarea 1 la 2 unde activităţile individuale depăşesc simţitor pe cele de contact. Astfel orele de contact pe un an de studiu vor fi: 600 ore-învăţămînt de zi; 120 ore-învăţămînt cu frecvenţă redusă. În consecinţă unitatea credit se va cuantifica convenţional cu 60 ore – volum total de muncă al studentului, care va avea următoarea repartizare ore de contact / ore de studiu individual: a) corelarea 1 oră de contact / 1 oră activitate individuală – 30 / 30 la învăţămîntul de zi, 12 / 48 la învăţămîntul cu frecvenţă redusă şi 6 / 54 pentru cel la distanţă; b) ) corelarea 1 oră de contact / 2 ore activitate individuală – 20 / 40 la învăţămîntul de zi, 8 / 52 la învăţămîntul cu frecvenţă redusă şi 2 / 58 în cazul celui la distanţă. Avînd în vedere ponderea pregătirii practice în UASM este indicată folosirea raportului 1 /1 la anul 1 şi a raportului 1 / 2 la anii superiori de studii. Cît priveşte cele 450 ore planificate în timpul sesiunilor, ele vor fi repartizate pe zile funcţie de durata sesiunilor, numărul de evaluări incluse în sesiuni, etc.Experienţa de activitate în UASM în vederea organizării şi desfăşurării a procesului didactic în baza Sistemului ECTS indică necesitatea planificării anului universitar pentru învăţămîntul la zi în 2 semestre avînd durate egale a cîte 15 săptămîni, fapt salutat şi de către studenţi ai tuturor anilor de studii. Aceasta rezolvă de la sine problema programării evaluărilor prin verificări curente pe parcursul semestrelor, care fiind 2 în semestru se repartizează uniform după a 5-a şi a 10-a săptămînă, iar materialul propus pentru evaluarea în timpul sesiunii va fi cel predat în ultimele 5 săptămîni ale semestrului. Conform Planului – cadru pot fi alocate suplimentar credite numai pe activităţi specifice, precum stagiile de practică, pentru care se alocă ,de regulă, un credit pentru o săptămînă integră de stagiu. Acest procedeu este realizabil dacă durata practicii nu depăşeşte jumătate din durata semestrului. În caz contrar este necesar de alocat cîte 2 credite pentru o săptămînă integră de practică. Transferabilitatea creditelor ECTS poate fi asigurată la 3 niveluri de organizare administrativă:  în cadrul unei universităţi;  în cadrul aceluiaşi domeniu general de studii;  în cadrul aceleiaşi facultăţi. În cadrul UASM, din anul universitar 2005 – 2006, toate creditele alocate disciplinelor incluse în componenta de formare a abilităţilor şi a competenţelor generale (16 credite), precum şi cele din componenta de orientare socio-umanistă (28 credite) sunt transferabile, ceea ce reprezintă 18% din numărul total de credite: Limba străină 1 – 4; Limba străină 2 – 4; Informatică – 4; Psihologia comunicării – 4; Integrare economică europeană – 6; Bazele statului şi dreptului – 4; Ştiinţe filozofice – 4; Bazele micro- şi macroeconomiei – 6; Elemente de cultură universală şi naţională – 4; Etica profesională – 4. Menţionăm că, spre deosebire de precedentele planuri de învăţămînt, se observă o majorare de la 11 pînă la 18 la sută a ponderii acestor două componente, care este în concordanţă cu tendinţele manifestate pe plan european în învăţămîntul superior, precum şi faptul că majoritatea disciplinelor sunt noi şi vor permite studenţilor să se integreze mai uşor în activitatea lor profesională. Ar fi cazul examinării posibilităţii asigurării transferabilităţii acestor credite la nivel naţional pentru majoritatea domeniilor generale de studii. În cadrul aceluiaşi domeniu general de studiu, de exemplu, 61 – Ştiinţe agricole sunt transferabile şi creditele obţinute de student pe disciplinele componentei fundamentale (24 credite) şi de specialitate ( 26 credite, de regulă, din categoria celor obligatorii). Astfel, în UASM, pentru cei ce studiază în domeniul ştiinţelor agricole, sunt transferabile 94 credite (40%), inclusiv 44 - componentele de formare a abilităţilor şi a competenţelor generale precum şi de orientare socio-umanistă ; 24—componenta fundamentală şi 26 credite - componenta de specialitate. Reducere nesemnificativă a numărului de credite pentru ultimele 2 componente este explicabilă, deoarece un anumit volum din material din aceste componente sînt preconizate a fi studiate în cadrul ciclului 2, de masterat. Pentru specialităţile din cadrul aceleaşi facultăţi pot fi transferabile creditele alocate disciplinelor incluse în cele trei componente, inclusiv, din categoria celor opţionale. De exemplu, în cadrul facultăţii de agronomie, sunt transferabile 127 credite (53%). Aceeaşi situaţie poate fi observată şi la celelalte 8 domenii generale de studii, 8 facultăţi şi 25 specialităţi, în cadrul cărora se efectuează pregătirea specialiştilor la UASM în anul universitar 2005-2006. Împreună cu funcţiile de acumulare şi de transferabilitate a creditelor, ECTS trebuie să ofere studentului o anumită flexibilitate în procesul de asimilare a cunoştinţelor. Monitorizarea implementării ECTS în UASM, în perioada septembrie 2001- iunie 2005, confirmă decizia Senatului în vederea promovării din semestru în semestru şi de la an la an, a studenţilor cu maximum 6 credite ne acumulate. Astfel, studentii au fost promovaţi: în anul doi cu 54 credite (acumulate în semestrul 1 şi 2); în anul trei - cu 114 credite; în anul patru - 174 credite. Au fost admişi însă la examenul de licenţă, studenţii care au acumulat la finele studiilor 228 credite. Celelalte 12 credite au fost rezervate examenului de licenţă, care în anul 2005 a fost susţinut de 446 studenţi, constituind 70 la sută din numărul celor înmatriculaţi la anul 1 la învăţămîntul la zi în anul universitar 2001- 2002. Semnificativ este interesul deosebit al studenţilor, încadraţi în sistemul ECTS, în alegerea traseului şi a ritmului individual de studii, care implică, atît avantaje cît şi responsabilităţi. Analiza rezultatelor obţinute de către studenţi arată că nu mai mult de 10 la sută din ei nu au îndeplinit condiţiile impuse de ECTS.