Lectura nu încetează să facă parte din modul de a fi al omului contemporan, iar în viața tinerilor ar trebui să fie prioritară, pentru că îi formează ca personalitate. Cu fiecare lectură tânărul însușește norme noi, se adaptează acestora și astfel își modifică ,,orizontul de așteptare”. Este bine cunoscut faptul că fenomenul lecturii a fost obiect de analiză pentru mulți cercetători ai teoriei lecturii. Cercetătorii consacrați teoriei lecturii, dezvoltatori ai teoriilor hermeneutice: H.R.Jauss, W.Iser, J.-P. Sartre, J. Derrida, U. Eco etc., au abordat problema complexităţii receptării comunicărilor textuale, atribuind un rol esenţial consumatorului de lectură. Pe de altă parte, teoria comunicării stabilește, prin prisma filosofiei limbajului, că există două puncte-cheie specifice oricărui proces de comunicare: emiţătorul şi receptorul mesajului. Astfel, semnatarul comunicării tipărite este emiţătorul, iar cititorul – receptorul ei, care trebuie să descopere mesajul transmis. Studiile desfășurate în plan național, printre care Studiul privind situaţia tinerilor din Republica Moldova (2008), efectuat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” cu suportul financiar al UNICEF Moldova, relevă faptul că tinerii nu încetează să citească zilnic sau de câteva ori pe săptămână (55,4%), însă un procent foarte mare de tineri nu citesc deloc sau citesc foarte rar (44,6%) [2, p.72]. În același context, studiul Lectura în rândul studenților USM: atitudini și practici (2014) evidențiază că studenții intervievați consideră lectura o trăsătură definitorie a omului (97,3%), iar la 83,1% dintre studenții USM le place să citească, în special pentru a afla ceva nou (83,7%) [1, p.102-114]. Dată fiind importanța lecturii în formarea unei personalități integre cu un orizont vast de cunoștințe și cu o identitate stabilă, a fost realizat studiul sociologic Practici de utilizare a computerului, una dintre componentele cercetate s-a referit la caracterul și conţinutul lecturii. În calitate de metodă de culegere a datelor s-a utilizat metoda anchetei pe bază de chestionar, aplicată prin procedeul autoadministrării. Eșantionul cercetării a cuprins 204 elevi din clasele liceale ( X-XII), care îşi fac studiile în cadrul a trei licee din mun.Chișinău. Perioada de culegere a datelor a fost 01-09.12.2015. Indicatorii cercetați s-au referit la: opinia privind rolul lecturii în viața elevilor, motivații pentru lectură, periodicitatea lecturii și timpul acordat acesteia. Rezultatele cercetării ne evidențiază că în rândul elevilor există dorința de a lectura: acest fapt este caracteristic în mod special elevilor din clasa a XII-a, indicând în proporție de 60% că le place să citească. Pe de altă parte, studiul relevă că elevii claselor a XI-a sunt impuși de a citi mai des de părinți decât o fac din plăcere (22,9%). Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că cei din clasele mai mari, fiind în prag de absolvire, consultă mai multă bibliografie. Analiza datelor cu privire la numărul de cărți citite pe parcursul unui an evidențiază faptul că majoritatea elevilor nu citesc deloc (60%). Totodată 21,6% dintre elevi au indicat că citesc 1-5 cărți, iar 18,4% lecturează mai mult de 5 cărți. Putem conchide că o bună parte din elevi plasează pe prim-plan alte activități, cititul regăsindu-se printre preocupările secundare. Studiul relevă că 50% dintre elevi alocă zilnic timp pentru cititul cărților din afara curriculumului școlar. În cele mai dese cazuri, profesorii sunt cei care influențează elevii în alegerea cărților, prin oferirea cu împrumut a cărților pentru lectură (54,5%). La fel, un număr relativ mare de elevi (43,2%) iau cărți pentru a le citi de la bibliotecile publice. Mai puțin se adresează elevii după cărți la prieteni și cunoscuți (21,4%). O tendință actuală identificată și prin intermediul studiului se referă la citirea cărților online. Analiza corelațională relevă că mai des sunt citite cărțile de către elevii cu media între 7,00-8,99 (66,6%), iar într-un număr mai redus sunt cei cu media cuprinsă între 5,00-6,99 (11,1%). Datele prezentate supra evidențiază un interes al elevilor de a accesa cărțile on-line, fapt explicat prin ușurința și rapiditatea accesării cărții necesare. Putem conchide faptul că lectura devine o obligație școlară și, cu regret, în zilele noastre rolul lecturii cărților se diminuează. În același timp, nu există diferenţe esenţiale între elevii de diferite clase liceale cu referire la motivația pentru lectură, majoritatea dintre ei mai des fiind impuși de cineva să citească, iar un procent mare dintre elevi înlocuind cartea cu cititul online. Internetul este cel căruia elevii îi dedică cel mai mult timp și reprezintă una din barierele care îi împiedică să frecventeze bibliotecile publice. În același timp, putem menționa că elevii confundă funcțiile noilor tehnologii și ale internetului: ele nu au fost create pentru a diminua interesul pentru lectură, ci pentru a democratiza accesul la informaţie, pentru a veni în sprijinul pasionaţilor de lectură, care au posibilitatea de a parcurge simultan mai multe documente aflate la distanţă unele de altele. Pentru tineri nu există un instrument de instruire şi cunoaştere mai bun decât lectura, dar persistă o slabă conștientizare a rolului cărții în pregătirea tinerilor şi crearea unui solid fundament cultural.