Pentru Republica Moldova devine tot mai evident procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei. În structura populaţiei se atestă creşterea constantă a ponderii populaţiei vârstnice, în special în mediul rural. Specifice ţării noastre sunt şi tendinţele de ,,ruralizare” şi ,,feminizare” a populaţiei în vârstă, de creştere a numărului persoanelor în etate care locuiesc singuri, precum şi a celor pentru care a fost determinat un grad de dizabilitate. La începutul anului 2015 în Republica Moldova locuiau 576,6 mii de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste, ce constituie 16 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Prognozele demografice care au fost realizate de Centrul de Cercetări Demografice demonstrează că până în 2025, ponderea persoanelor vârstnice din totalul populaţiei se va majora până la 25%, iar către anul 2050, fiecare a treia persoană va fi în vârstă de 60 de ani şi peste. Republica Moldova a pierdut trei poziţii în topul calităţii vieţii persoanelor în vârstă, realizat la nivel Internaţional (Global AgeWatch Index). Astfel, în acest an, ţara noastră se situează pe locul 77, în comparaţie cu locul 74 pe care l-a ocupat anul trecut. Bătrânii îndură foame şi sărăcie în Republica Moldova, iar fiecare a cincea persoană vârstnică îşi apreciază nivelul de trai ca fiind „rău şi foarte rău” şi doar 5% ca „bine şi foarte bine”. Scopul cercetării constă în evaluarea serviciului de îngrijire socială la domiciliu în vederea prevenirii instituţionalizării persoanelor vârstnice. În opinia specialiştilor în domeniul persoanelor vârstnice, cele mai stringente probleme cu care aceştia se confruntă sunt: venitul lunar insuficient, lipsa atenţiei şi ajutorului din partea familiei extinse, lipsa de ocupaţie, discriminarea, starea precară a sănătăţii, singurătatea, (G._I._48 ani). Nici vârstnicii nu se eschivează să vorbească despre problemele lor şi să acuze societatea şi statul de indiferenţă faţă de problemele cu care ei se confruntă: ...banii nu ne ajung, pensia asta mizerabilă, nici pe medicamente nu îmi ajunge, nemaivorbind de produse, e tare greu... Am impresia că Statul a uitat de noi... Societatea nu este preocupată de soarta vârstnicilor, precum nici de alte categorii vulnerabile. Tânăra generaţie nu admite faptul că vor îmbătrâni şi ei, în genere oamenii nu sunt toleranţi faţă de bătrâni, nu au respectul pentru vârsta înaintată (V._D._72 ani). Persoanele vârstnice lipsite de îngrijirea propriilor copii sunt adesea plasaţi în cămine familiale care le asigură acestora acoperiş, îmbrăcăminte curată, lenjerie, regim alimentar echilibrat, căldură pe perioada rece a anului... însă ceea ce nu pot oferi este căldură pentru suflet, mai ales celor ce au copii şi i-au uitat, iar ei îşi vor sfârşi zilele în singurătate printre străini. În prevenirea instituţionalizării vârstnicilor funcţionează serviciul Îngrijirea Socială la Domiciliu, care oferă beneficiarilor următoarele facilităţi:  suport în efectuarea activităţilor gospodăreşti;  prepararea mâncării;  consiliere psihologică; produse alimentare proaspete;  procurarea medicamentelor prescrise de medic;  achitarea serviciilor comunale;  însoţirea la medicul de familie. Odată cu pensionarea se modifică şi situaţia materială a persoanelor vârstnice. În prezent, cuantumul pensiilor este de numai 26% în raport cu salariul mediu pe economie. Astfel, circa 90% din pensionari au o pensie mai mică de o mie de lei, ceea ce afectează foarte mult starea materială a persoanelor vârstnice şi le împiedică să aibă un trai decent. Prin urmare, statul trebuie să realizeze strategii ample de îmbunătăţire a situaţiei. „Doar 3-4 la sută dintre bătrânii moldoveni sunt cât de cât asiguraţi cu cele necesare, restul existând la limita sărăciei.” În vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor vârstnice este nevoie de măsuri precum: La nivel naţional – prin elaborarea politicii de asigurare a persoanelor în vârstă cu venituri, ca una din condiţiile de bază pentru o îmbătrânire decentă şi oportunităţi de autorealizare, precum şi îmbunătăţirea coordonării măsurilor de ajutor şi de îngrijire oferite vârstnicilor de serviciile sistemului de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială, precum şi între diferite niveluri de ajutor medicosanitar, prin instruirea corespunzătoare a resurselor umane implicate, având în vedere nevoile specifice ale vârstnicilor. La nivel local – prin colaborarea intersectorială în domeniul acordării serviciilor de calitate persoanelor vârstnice, de asemenea este necesară desfăşurarea unor cursuri de instruire a persoanelor implicate în asistenţa oferită persoanelor vârstnice.