O preocupare însemnată a societăţii actuale o constituie internetul ca mijloc de comunicare şi informare în masă, dar și impactul lui asupra tinerilor. Rețelele de socializare, chiar dacă mulţi nu le acceptă, reprezintă un pilon important în viața omului contemporan. Astăzi mulţi tineri trăiesc după sloganul „Nu ai Facebook, nu exiști”. Datorită profilurilor prietenoase, metodei simple de încărcare a fotografiilor şi filmelor, posibilităţilor de comunicare audio, disponibilităţii apelurilor video etc., Facebookul a devenit una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. El nu numai că a ajuns însoțitor al vieții de fiecare zi a tinerilor, dar exercită o influență covârșitoare asupra opiniei publice, fiind şi un spaţiu propice pentru distracţie, afaceri, popularizare a unor idei sau produse, promovare a propriei imagini. Unul dintre aspectele remarcabile ale Facebookului este caracterul său deschis și interactiv, aici oricine putând să-şi expună o părere sau să lase un comentariu, de aceea limbajul pe care îl utilizează în acest spaţiu tinerii sau pe care îl urmăresc ei zi de zi reprezintă o importantă problemă de cercetare. Activitatea preferată a utilizatorilor de internet este comunicarea cu ceilalți. Pe parcursul anilor, socializarea pe internet a devenit tot mai populară printre tineri, care treptat au început să-și formeze un limbaj specific. Astfel, prima marcă a acestui cod au ajuns cuvintele abreviate şi acronimele (cfc, omg, lol, imho), care sunt o barieră pentru cei ce nu le cunosc înțelesul. Pentru copii şi mai ales pentru adolescenţi, acronimele sunt foarte atractive datorită „noutăţii” lor şi datorită creării iluziei de a aparţine unei comunităţi distincte. Pentru a transmite un mesaj, pentru a da un aspect mai semnificativ comunicării lor, pentru a-şi sublinia apartenenţa la o comunitate aparte, tinerii recurg la:  complimente, diminutive etc. (Mai mai mai, frumosilor!; iubiteii mei!; scumpa; Esti o regina adevarata; Fetele cochetele; La multi ani, iubire!! Esti apreciata si iubita! Xoxo; Harnicutsa noastra!!!!);  sublinierea emoţiilor prin majuscule (SEI BELISIMA!);  semne grafice şi semne de punctuație pentru redarea limbajului paraverbal (100% va poftim la sanius_)), Súper,súper,súper....tare; Trasniti..energieeee cit mareaaaa..);  cuvinte străine sau inventate (Loba loba...))); spasibociki; Milion roz..);  combinații de litere curente în rețelele de socializare străine; nu doar de origine engleză, ci şi rusești (Liubovi ne znaet granitz);  o trăsătură aparte a limbajului tinerilor o constituie scrierea şi distribuirea unor citate, expresii înaripate, de multe ori atribuite (greşit) personalităţilor notorii, sau aforisme – urări, meditaţii prilejuite de anumite ocazii – proprii ale tinerilor, aceasta fiind o altă formă de manifestare a creativităţii prin limbaj (Să nu spui niciodată prietenului ceea ce nu ar trebui sa afle dushmanul tău);  trunchierea cuvintelor, în special prin omiterea părţii finale, e un fenomen curent în variantele argotice ale mai multor limbi; tinerii utilizează frecvent trunchieri de tipul: prof, dirig, bac, mate; cas, mag, sax; extra („o masă extra“), din extraordinar, sal („salut”, „salutare”);  o altă inovaţie a limbajului tinerilor pe reţelele de socializare este posibilitatea de a utiliza în text diferite pictograme. Acestea pot fi de două tipuri: emoticoni (sau smileys) şi imagini (uneori animate). Introducerea limbajului nonverbal, adică a elementelor picturale, este un fenomen care simplifică şi face mai facil procesul comunicativ, permiţând exprimarea universală a emoţiilor. Mesajul pare interlocutorilor mai sec dacă nu are un emoticon, iar un simplu salut pe Facebook capătă o cu totul altă coloratură dacă este însoţit de un „zâmbăreţ”. Potrivit specialiştilor în comunicarea online, folosirea emoticoanelor trebuie interpretată ca un joc pentru creier, care permite să se sintetizeze şi să se exprime rapid o informaţie. În plus, cel care primeşte simbolul îl percepe în mod natural, ca pe o faţă care transmite o emoţie şi astfel comunicarea mediată de computer este mai aproape de cea tradiţională, compensând mimica din viaţa reală, gesturile, intonaţia, situaţia de comunicare etc. Toate trăsăturile de limbaj pe care le-am menţionat pot fi interpretate ca elemente de argou al tinerilor, dar şi ca mărci ale creativităţii tinerilor pe internet. Nu putem să nu recunoaştem că apariţia mijloacelor de comunicare on-line a dus la modificarea limbajului şi a structurilor de comunicare tradiţionale. Mulţi tineri au trecut, datorită Facebookului, peste bariere de comunicare, iar în ajutor le vin elementele pictografice, acronimele, unele aforisme şi expresii clişeizate care circulă în acest mediu. Dar, în același timp, le este tot mai greu să construiască enunţuri şi texte care se înscriu în comunicarea oficială, ei transferând amestecul specific de limbaj oral şi scris din internet asupra vieţii off-line, de aceea profesorul de limbă română are un rol major în cultivarea limbii corecte ţinând cont şi de noile tendinţe ale e-comunicării.