Conflictele din Orientul Mijlociu au cauzat un flux de migrație fără precedent care s-a răsfrânt asupra continentului european, inclusiv asupra Republicii Moldova. Pe parcursul ultimilor 10 ani, Republica Moldova a oferit protecție umanitară și azil pentru mai mult de o mie de persoane. În ultimii doi ani, numărul migranților din Orientul Mijlociu a sporit considerabil, îndeosebi din Siria, Irak și Afghanistan. Dacă în 2014 în Moldova erau stabiliți 34 de sirieni, în prezent sunt 214. Dintre cei 556 de refugiați, solicitanți de azil și protecție umanitară, mai mult de jumătate sunt din Orientul Mijlociu (numai din Siria sunt 37 la sută dintre refugiați). Creșterea respectivă determină interesul și necesitatea de a stabili care sunt potențialii factori de risc ai acestui flux migraționist din perspectiva cetățenilor din Republica Moldova. În vederea identificării poziției cetățenilor Republicii Moldova privind solicitanții de azil, protecția umanitară și refugiații a fost realizat un sondaj de opinie cu un eșantion de 100 de respondenți, reprezentând diferite categorii de vârste, nivel de educație și posibilități financiare. Conform rezultatelor sondajului, populația din Republica Moldova are o poziție ostilă față de migranții din Orientul Mijlociu. 64 la sută consideră că Republica Moldova nu ar trebui să accepte migranți, 9 la sută că ar trebui să fie acceptați doar pe cei de religie creștină și numai 14 la sută că ei au nevoie de ajutorul nostru și trebuie să i-l oferim. Dintre cei 100 de respondenți, 45 la sută ar refuza categoric să lucreze/să locuiască alături de un refugiat din Orientul Mijlociu, 32 la sută preferă un coleg/vecin refugiat din Ucraina și 38 la sută nu își doresc ca migranții de religie musulmană să se integreze în societatea noastră.Principalul motiv al acestei poziții ostile este lipsa de încredere. Astfel, 45 la sută au afirmat că migranții din Orientul Mijlociu le inspiră neîncredere și trebuie evitați, 15 la sută că le este indiferent dacă nu sunt nevoiți să interacționeze cu ei și doar 19 la sută au menționat că le inspiră milă și trebuie ajutați. Conform sondajului, neîncrederea respondenților e cauzată de convingerea că refugiații reprezintă un pericol pentru securitatea personală și națională. Populația din Republica Moldova este îngrijorată că refugiații ar putea cauza creșterea criminalității și pierderi financiare pentru statul nostru. Majoritatea respondenților au manifestat o poziție ostilă față de refugiații, solicitanții de azil și protecția umanitară din Republica Moldova. Poziția lor este însă puțin informată, de vreme ce peste 60 la sută nu au interacționat niciodată cu o persoană din Orientul Mijlociu, 45 la sută nu cunosc dacă în Republica Moldova avem refugiați din Orientul Mijlociu și 20 la sută sunt convinși că nu avem. Din acest motiv, considerăm necesar de a prezenta poziția persoanelor din Orientul Mijlociu care beneficiază de protecția Republicii Moldova. Au fost desfășurate interviuri cu doi refugiați din Irak – soții Amaliol și Ali și un refugiat din Siria – Dima, care sunt stabiliți în Republica Moldova mai mult de 3 ani. Dima a ales să se refugieze în Republica Moldova, deoarece a absolvit facultatea de medicină în țara noastră în anul 2000. Cunoscând limba rusă și având studii terminate, a considerat că îi va fi mai ușor să se integreze. Dima își dorește să se întoarcă în Siria când va fi posibil. Pe de altă parte, Amaliol și Ali se consideră intergrați în societatea moldovenească și doresc să se stabilească definitiv în Republica Moldova. „Noi deja ne-am construit un viitor aici”, a declarat Ali. Soția lui își face în prezent studiile la facultatea de arhitectură. Istoriile lui Ali, Amaliol și Dima reflectă situația refugiaților din Republica Moldova. Majoritatea dintre ei au studii superioare realizate în Republica Moldova și/sau au rude și prieteni care îi susțin. Astfel, din 556 de refugiați, solicitanți de azil și protecție umanitară, doar 23 sunt plasați în centrele pentru refugiți. Pornind de la datele prezentate, putem concluziona că în prezent numărul migranților este mic în raport cu întreaga populație a Republicii Moldova. Refugiații, solicanții de azil și cei aflați sub protecție umanitară sunt în mare parte cu studii superioare și încearcă să se integreze în societatea noastră. Sporirea numărului de migranți din Orientul Mijlociu însă prezintă un factor de risc din perspectiva ostilității și neîncrederii manifestate de populația din Republica Moldova. Pentru a evita prejudicierea coeziunii sociale a statului nostru, propunem următoarele recomandări: ● Informarea cetățenilor cu privire la situația refugiaților din Orientul Mijlociu. ● Sporirea gradului de reflectare în presa locală a statutului și condițiilor refugiaților din Orientul Mijlociu în Moldova. ● Stabilirea unui număr optim de refugiați pe care Republica Moldova îi poate asimila în prezent. ● Elaborarea unei politici pentru integrarea refugiaților care să bazeze atât pe incluziunea lor socială din perspectiva cetățenilor din Republica Moldova, cât și pe angajarea lor în câmpul muncii.