Relația Uniunea Europeană–Federația Rusă în contextul crizei din Crimeea și Siria. Influența crizelor asupra actorilor statali mai mici, ca punct de reper fiind Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
516 17
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-18 15:51
SM ISO690:2012
SIRBU, Dan. Relația Uniunea Europeană–Federația Rusă în contextul crizei din Crimeea și Siria. Influența crizelor asupra actorilor statali mai mici, ca punct de reper fiind Republica Moldova. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe ale naturii şi exacte Științe juridice și economice, 21-22 aprilie 2016, Chişinău. Chişinău, 2016: CEP USM, 2016, 2016, SNE, SJE, pp. 167-169.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:
SNE, SJE, 2016
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: "
Chişinău, Moldova, 21-22 aprilie 2016

Relația Uniunea Europeană–Federația Rusă în contextul crizei din Crimeea și Siria. Influența crizelor asupra actorilor statali mai mici, ca punct de reper fiind Republica Moldova


Pag. 167-169

Sirbu Dan
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 5 iulie 2019


Rezumat

Uniunea Europeană (UE) și Federația Rusă (FR) sunt doi actori importanți în sistemul contemporan al relațiilor internaționale. Crizele din Crimeea și din Siria au provocat un regres economic și politic în relația acestor actori. Tema abordată este una de bază pentru asigurarea securității, colaborării și păcii europene și, cu atât mai mult, că rolul Republicii Moldova (RM) este unul de stat-tampon. Cu toate că RM conform art.11 din Constituția RM declară neutralitate [1], ea este supusă unei presiuni din partea estică, dar poate deveni și o locație atractivă pentru imigranții din Siria. Politica externă a FR este dictată de o nouă strategie militară mult mai agresivă și mai provocatoare din anul 2010. Extinderea NATO este considerată de către Kremlin drept un pericol grav la adresa securității naționale a FR, iar susținerea ideii de a-și proteja interesele în vecinătatea apropiată, îndeosebi cele privind protecția etnicilor rusofoni [2] și protecția resurselor energetice au făcut-o să intervină în criza ucraineană prin anexarea Crimeii, 2014, și declanșarea luptelor în Donețk și Luhansk [3]. UE consideră că anexarea Crimeii este un act care încalcă prevederile Acordului Final de la Helsinki, iar răspunsul acesteia a fost unul direct și prompt prin înaintarea sancțiunilor politice și economice [4]. Acordul de la Minsk este o nouă etapă în relația UE-FR, însă politica ineficientă a Ucrainei a creat mari presiuni din partea UE și a FR, în prezent, care cer organizarea alegerilor locale în estul Ucrainei. În contextul crizei din Crimeea FR este ,,cointeresată de protejarea instalației navale în portul sirian care servește ca bază mediteraneană pentru flota Mării Negre” [5] și în același timp FR deține un rol important în lupta cu ISIS, rol care a fost recunoscut de majoritatea puterilor în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, 2016. O nouă etapă diplomatică în criza siriană este Acordul americano-rus care reprezintă o înțelegere între regim și rebeli de încetare a focului. Potrivit lui Francisco de Borja Lasheras: „Anexarea Crimeii este cel de-al treilea avertisment făcut de FR pentru statele ex-sovietice, precum Moldova”. Securitatea RM este una care trebuie să fie monitorizată în continuare, deoarece „criza din Ucraina a creat o serie de tendințe îngrijorătoare pentru RM, precum orientarea geopolitică fie Uniunea Europeană, fie Uniunea Eurasiatică sau că RM pierde progresiv capacitatea de a influența evenimentele ce se desfășoară pe propriul său teritoriu intrând în zona haosului controlat ș.a.m.d.” [6]. De asemenea, securitatea economică a RM a trecut printr-o perioadă de criză în cadrul parteneriatului strategic cu FR, astfel că embargoul impus RM este de natură politică pentru descurajarea integrării europene, însă în prezent putem observa o redresare a situației prin întâlnirea de le Munchen a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene A.Galbur și a ministrului Afacerilor Externe al FR S. Lavrov. Valul de imigranți din Siria și din Ucraina a cuprins RM, prin urmare, în RM se află 216 sirieni, 158 de ucraineni, 23 de afgani și 26 de irakieni cu statut de refugiați [7]. Valul de imigranți nu este unul alarmant, este unul moderat care poate fi susținut, fără impunerea unor cote obligatorii de refugiați (criza refugiaților este o problemă pentru comunitatea europeană, iar o viziune interesantă este expusă de Alexander Betts în cadrul evenimentului TED [8]). Credem că RM are nevoie de mult curaj și răbdare pentru a reuși să se afirme în comunitatea internațională ca un stat integru. Dacă reformarea politică, propusă de către UE este o necesitate urgentă pentru RM, atunci sistemul economic cere un efort dublu pentru a atinge standardele europene, pe când piața FR este una accesibilă la etapa actuală pentru RM. În prezent este important să nu dăm vina pe conducerea țării în ineficiența acesteia, ci să ne întrebăm: „Unde greșesc eu?”. Răspunsurile sunt diverse începând de la educație până la primul pas în cabinetul doctorului.