Acordul de Asociere (AA) dintre Uniunea Europeană (UE) şi Republica Moldova reprezintă documentul ce reglementează întregul arsenal de relaţii dintre părţile semnatare, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru implementare. AA este fundamentat pe o abordare inovativă și ambițioasă, incluzând crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător – DCFTA. DCFTA prevede acordarea facilităţilor la export pentru un termen nelimitat şi liberalizarea treptată (până la 10 ani de la data semnării) a comerțului cu bunuri și servicii, a circulației forței de muncă, a barierelor tehnice și nontarifare, a restricțiilor cantitative și armonizarea legislației RM cu UE. În procesul de monitorizare a implementării AA, au fost vizate angajamentele concrete asumate de autoritățile naționale în domeniul politic, economic și cel ce ține de zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător [1]. Astfel, în urma cercetării au fost examinate aproximativ 1000 de acțiuni planificate pentru perioada 2014-2016, dintre care 80% se referă la perioada iulie 2014-decembrie 2015 și au fost deja monitorizate. Astfel, orientându-ne către cele mai reprezentative ramuri ale economiei naționale ale RM, și anume: agricultura și dezvoltarea rurală; comerțul cu mărfuri, cu servicii și cel electronic și regimul vamal, din acțiunile preconizate spre implementare în perioada septembrie 2014-decembrie 2015, au fost realizate în total 21 de acțiuni, altele 55 se află în proces de realizare, iar 11 din cele planificate nu au fost realizate. Realizările înregistrate de RM țin preponderent de adoptarea sau modificarea cadrului legislativ ce înglobează în sine reglementarea activităților din fiecare domeniu, modernizarea și digitizarea resurselor informaționale. Totuși, până în prezent, țara noastră întâmpină mai multe dificultăți în cadrul procesului de implementare a AA, și anume: adaptarea producției autohtone la standardele europene, nevalorificarea cotelor de export și a contingentelor tarifare impuse de DCFTA, probleme legate de gradul de transparență în acordarea subsidiilor de stat etc. În pofida rezultatelor înregistrate, întreprinzătorii din RM continuă să împărtășească o părere pozitivă referitor la implementarea AA. Acest lucru a fost demonstrat de către forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic, care a lansat la sfârșitul anului 2015 studiul cu privire la provocările și oportunitățile DCFTA pentru ÎMM-urile din Georgia, RM și Ucraina. În cadrul sondajului efectuat în RM au fost intervievate 67 de ÎMM-uri. 72% dintre opiniile persoanelor chestionate cu privire la posibilul impact al DCFTA asupra întreprinderilor din RM sunt pozitive, aproximativ 18% nu au așteptări specifice și doar 11% dintre antreprenorii intervievați se așteaptă la un impact negativ. Conform opiniei respondenților, agricultura, industria alimentară și cea textilă, comerțul cu amănuntul, hotelurile și restaurantele vor beneficia cel mai mult de avantajele DCFTA [2]. Concluzionând, putem afirma că efectele implementării AA necesită timp mai îndelungat pentru a putea fi percepute, iar drept exemplu putem menționa indicatorii comerțului exterior al Republicii Moldova. Din Figura 1, poate fi observat că în perioada ianuarie 2014- octombrie, 2015 exporturile de bunuri spre UE practic au stagnat 7% f-a-p. Pentru comparație, exporturile totale au scăzut cu 13% f-a-p, preponderent din cauza restricțiilor comerciale rusești și a crizei economice din această țară, dar și din cauza crizei economice și de securitate din Ucraina. Situația precară internă a economiei, micșorarea volumului de consum și deprecierea monedei naționale în raport cu Euro și dolarul american, au cauzat reducerea importurilor totale, în perioada ianuarie, 2014-octombrie, 2015, cu aproximativ 15% (Fig. 2), corelând cu importurile din UE, care au scăzut cu aproximativ 24%. Astfel, prin deducere am demonstrat că nu s-au adeverit ipotezele privind liberalizarea comerțului cu UE ce ar duce la creșterea rapidă a importurilor și falimentarea producătorului autohton.