Interzicerea implicării copiilor în conflictele militare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
452 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-27 15:43
SM ISO690:2012
GASAN, Iulian. Interzicerea implicării copiilor în conflictele militare. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe ale naturii şi exacte Științe juridice și economice, 21-22 aprilie 2016, Chişinău. Chişinău, 2016: CEP USM, 2016, 2016, SNE, SJE, pp. 103-105.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:
SNE, SJE, 2016
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: "
Chişinău, Moldova, 21-22 aprilie 2016

Interzicerea implicării copiilor în conflictele militare


Pag. 103-105

Gasan Iulian
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 3 iulie 2019


Rezumat

Dat fiind faptul că suntem într-o perioadă deflagrantă, în care conflictele militare se intensifică și din ce în ce mai mult este supusă riscului viața a milioane de copii, un număr foarte mare fiind implicați în conflictele armate, ne vom axa în mod prioritar pe prevederile art. 38 al ,,Convenției cu privire la drepturile copilului”, care a generat și semnarea ,,Protocolului cu privire la implicarea copiilor în conflictele militare”. Prin aceste acte internaționale, statele aderate se obligă de a respecta dreptul umanitar și de a proteja copiii în caz de conflicte militare. Astfel statele-părţi vor întreprinde următoarele acțiuni: – vor dezvolta programe sistematice de conștientizare, educație și instruire a tuturor grupelor profesionale relevante ce activează cu copiii (inclusiv copiii solicitanți de azil, refugiați și migranți care pot fi recrutați sau folosiți în ostilități), în special profesori, jurnaliști, personal medical calificat, lucrători sociali, ofițeri de poliție, avocați și judecători – în colaborare cu organizații ale societății civile, să dezvolte și să implementeze programe de instruire și campanii de promovare a valorilor păcii și respectului pentru pace și drepturile omului, ca subiecte fundamentale de învațământ; – vor examina reducerea perioadei dintre înregistrare și incorporarea obligatorie în forțele armate, amânând procesul de înregistrare pe cât de mult posibil, până persoanele devin eligibile pentru incorporare la vârsta de 18 ani; – vor lua măsuri pentru a asigura că responsabilii pentru controlul vânzarilor de arme mici, tehnologii militare sunt la curent cu prevederile Protocolului facultativ și se conduc de prevederile acestuia în procesul de luare a deciziilor relevante; – se vor asigura că legile, reglementările lor naționale și practica privind exportul de arme, a altor echipamente militare și tehnologii militare interzic în mod expres exportul direct și indirect către statele în care persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani pot participa direct la ostilități în calitate de membri ai forțelor armate sau către grupurile armate care sunt distincte de forțele armate ale unui stat. Uniunea Europeană, de asemenea, a elaborat la nivel regional multiple politici și reglementări pentru protecția copiilor în caz de conflicte militare, și anume: – În rapoartele lor periodice şi acolo unde este cazul, în deplină cunoştinţă de cauză şi în coordonare cu sistemul de raportare şi de monitorizare al ONU, şefii de misiune ai UE, şefii de misiune ai operaţiilor civile, comandanţii militari ai UE (pe cale ierarhică), precum şi reprezentanţii speciali ai UE vor include analiza efectelor conflictelor sau a conflictelor iminente asupra copiilor. Aceste rapoarte ar trebui să abordeze, în special, cazurile de violenţă şi de abuzuri împotriva copiilor, recrutarea copiilor de către armate şi grupuri armate şi folosirea lor în luptă, uciderea şi mutilarea copiilor, atacurile asupra şcolilor şi spitalelor, blocarea accesului ajutorului umanitar, cazurile de violenţă sexuală şi de violenţă legată de discriminarea pe criterii de sex îndreptată împotriva copiilor, răpirea copiilor, precum şi măsurile luate pentru combaterea acestora de către părţile implicate. – Grupul de lucru pentru drepturile omului al Consiliului va identifica la intervale regulate, în strânsă coordonare cu celelalte grupuri de lucru competente, situaţiile în care UE este chemată să intervină, în special în cazul apariţiei unor situaţii alarmante care impun atenţie imediată şi va face recomandări pentru luarea de măsuri la nivelul adecvat. – UE va folosi dialogul politic ca instrument de acțiune cu statele terțe. Componența drepturilor omului din dialogul politic la toate nivelurile între UE, ţările terţe şi organizaţiile regionale include, dacă este cazul, toate aspectele legate de drepturile şi de calitatea vieţii copiilor în situaţiile preconflictuale, conflictuale şi postconflictuale. – Comunitatea participă la finanţarea de proiecte privind problema copiilor implicaţi în conflicte din mai multe domenii, în special pentru dezarmare, demobilizare, reintegrare şi reabilitare şi prin asistenţa umanitară. – UE va căuta să asigure implicarea comunităţii locale, inclusiv a copiilor, în procesul de pace. În acest context, UE va profita de experienţa câştigată în interiorul sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al organizaţiilor regionale. Fetele şi copiii refugiaţi, strămutaţi, separaţi, răpiţi, afectaţi de HIV/SIDA, handicapaţi, victime ale exploatării sexuale sau în detenţie sunt deosebit de vulnerabili. – UE va susține cu mijloacele pe care le are la dispoziție Curțile și Tribunalele speciale, instituite pentru contracararea crimelor de război, și a celor împotriva umanității (Sierra Leone, Iugoslavia ș.a). Nimic nu poate fi mai crud decât faptul de-a vedea suferința unui copil, fiind înconjurat de arme, zgomote, și oameni agresivi, dar e și mai teribil ca un copil să fie impus să lupte. COPIII NU SUNT DESTINAȚI RĂZBOIULUI !!!