Studiul algoflorei solurilor din R. Moldova este o direcţie ştiinţifică dezvoltată de mai mulţi savanţi. În lucrările ştiinţifice ale multor autori sunt redate caracteristicile specifice zonelor antropizate din agroecosisteme şi oraşele mari (V.Şalaru, N.Ciubuc, A.Trofim) în zonele antropizate, de regulă, diversitatea speciilor este mai redusă şi în unele cazuri se dezvoltă doar speciile de alge tolerante faţă de poluanţi organici. De exemplu, în soluri poluate se dezvoltă multiple euglene şi numeroase cianofite, cărora le este specifică nutriţia autotrofă. Scopul lucrării date este de a studia algoflora solurilor supuse acţiunilor factorului antropic şi de a stabili speciile dominante din algocenoze. Obiectivele lucrării: Determinarea algoflorei din solurile de lângă gunoişti autorizate şi neautorizate; Determinarea caracteristicii ecologice a algoflorei solurilor de la gunoişti; Stabilirea speciilor dominante din algoflora edafică; Studiul utilităţii algelor dominante.Materiale şi metode. Au fost colectate 15 probe de sol din sectorul Ciocana al or. Chişinău, dintre care 5 probe de la gunoişti neautorizate, 5 probe de sol de la 2 gunoişti autorizate cu colectarea mixtă şi separată a deşeurilor. Probele au fost colectate în conformitate cu cerinţele de studiu în algologia edafică pe 19 ianuarie 2016, la temperatura de -8˚C, în calitate de material de studiu au servit probele cultivate în ceşti Petri, după metoda descrisă de Holodnyi. Algele au crescut pe lamele în condiţii de laborator la iluminare permanentă de 2000 lux şi temperatura de 25˚-27˚C. Au fost utilizate metodele descrise în literatura de specialitate (Zenova, Babieva, Zveagintev, Golerbah şi Shtina). Rezultate şi discuţii. Au fost depistate 10 specii de alge şi cianobacterii, dintre care predomina specia din filumul Bacillariophyta (Hantzschia amphyoxis Ehr.). Din cianobacterii au fost depistate 4 specii din genurile Oscillatoria, Phormidium, Anabaena, Lyngbya, dintre care cel mai frecvent se întâlneşte: Phormidium ambiguum Gom; Lyngbya aerugineo-coerulea. O dezvoltare abundentă a avut Euglena polimorpha şi Euglena sanguinea (Fig. 1).În caracteristica ecobiomorfelor algoflorei edafice predomină formele P care cuprind alge cianofite filamentoase din genul Phormidium care nu formează mucozitate considerabilă. Ele sunt răspândite printre particulele de sol, unindu-le, sau formând pelicule fine pe suprafaţa solului. Majoritatea speciilor sunt xerofite tipice, care predomină în solurile aride. Preferă solurile deschise, mineralizate.După stabilirea speciilor dominante de alge a fost examinată utilitatea lor. Din speciile care se dezvoltă abundent predomină genul Phormidium, de regulă, speciile din acest gen sunt utilizate ca sursă de substanţe biologic active (proteine, lipide, glucide), ca agenţi de epurare a apelor şi indicatori ai calităţii mediului. Propunem speciile depistate în solurile examinate să fie studiate în procesul epurării apelor, şi anume, a speciilor: Hantzschia amphyoxis şi Phormidium ambiguum Gom; Lyngbya aerugineo-coerulea. Concluzii. În zonele antropizate studiate de noi algoflora solurilor este reprezentată de un număr redus de specii, predominând specia Hantzschia amphyoxis. Caracteristica ecologică demonstrează un număr mai sporit al ecobiomorfelor P, cărora le este specifică dezvoltarea pe terenuri deschise. Una din speciile dominante Hantzschia amphyoxis poate fi utilizată în calitate de material biotehnologic şi o propunem în studiile algologice şi biotehnologice ulterioare.