În literatura de specialitate străină, pozițiile autorilor care privesc corupția ca pe o stare a societății, ca pe un fenomen social se apropie de pozițiile celor care abordează corupția ca pe un abuz de putere sau un abuz de serviciu. Deosebirea constă în aceea că primii consideră corupția stare a societății, fenomen social, pe când ultimii privesc corupția ca pe o faptă. Interpretarea îngustă a noțiunii de corupție reduce această noțiune la înțelesul de „corupere (mituire)”. Adepții interpretării pe larg a noțiunii de corupție consideră că această noțiune se referă nu doar la corupere (mituire), dar și la alte fapte. Soluția aurea mediocritas este cea care ar trebui să rezulte din îmbinarea interpretării înguste cu interpretarea pe larg a respectivei noțiuni. Termenul „corupție” nu se poate referi la o singură componență de infracțiune. Acest termen poate desemna un grup de fapte infracționale sau non-infracționale. Nu mai este de actualitate conceptul de corupie consacrat în art.2 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, nr.90 din 25.04.2008. Noțiunea de corup-ție ar putea fi asemuită cu noțiunea de terorism în sensul art.3 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, nr.120 din 21.09.2017. Așadar, corupția reprezintă un fenomen social. Părțile integrante ale acestui fenomen social sunt ilegalitățile – penale sau nepenale – cu caracter corupțional. Faptele penale și faptele contravenționale, enumerate în alin.(2) și (3) art.44 al Legii nr.82/2017, formează conținutul noțiunii de corupție în sensul acestei legi. Toate celelal-te fapte exced sfera noțiunii în cauză. Anume aceasta este interpretarea pe care o oferă legislația în vigoare a Republicii Moldova. Nu poate exista un conținut universal al noțiunii de corupție care să satisfacă cerințele tuturor actelor normative care o vizează. Corupția este un fenomen al cărui conținut trebuie stabilit în funcție de timpul, locul și contextul în care acesta se manifestă

Foreign authors who regard corruption as a societal trait and a social phenomenon are pretty much similar in their judgement with the ones that describe corruption as abuse of power or abuse of position. The distinction between the two approaches is that, meanwhile, in the first case corruption is considered a social expression, in the second one, corruption is seen as an act, or series of acts. The narrow interpretation of the concept of corruption reduces this term to the meaning of “bribery”. The advocates of the broad interpretation of the concept consider that the term refers not only to the act of bribery, but also to a series of acts. The aurea mediocritas solution to this dilemma will result from combining both the narrow and broad interpretations. The concept of “corruption” can never allude to one single offence component. Instead, it may make reference to a series of criminal or non-criminal offences. The definition of the concept of corruption referred to in art.2 Law No.90 of 25.04.2008 on preventing and combating corruption is no longer in force. Within the meaning of art.3 Law No.120 of 21.09.2017 on preventing and combating terrorism, the concept of corruption could be likened to the concept of terrorism. Corruption is therefore a social phenomenon. The components of this social phenomenon are the wrongdoings of corrupt nature, either criminal or contraventional. The criminal and contraventional offences referred to at par.(2) and par.(3) art.44 Law No.82/2017 shape the content of the definition of the concept of corruption as interpreted by this law and this version is actually the one generally applied in the Moldovan legislation in force. Other wrongdoings referred to in this law do not fit with the content of the definition of the concept of corruption. It is mostly impossible to find a universal definition of the concept of corruption that would satisfy the requirements of all normative documents that apply to the term. Corruption is a phenomenon the content of which may be determined by the time, place and context in which it manifests itself.