Familia este considerată a fi structura de bază a oricărei societăţi, ea înseamnă o relaţie de sprijin, ajutor, dragoste şi securitate emoţională. Situaţia de criză economică pune amprentă pe dezvoltarea copiilor, inclusiv prin factorul migraţiei în masă a populaţiei. Scopul cercetărilor a fost studierea impactului factorilor sociali asupra sănătăţii copiilor. Obiective – analiza indicilor cardiovasculari şi emoţionali la preadolescenţi din diferite tipuri de familii. Cercetările au fost realizate în IPLT ,,Liviu Rebreanu”. În investigaţii au fost incluşi 90 de elevi ai claselor a V-a. S-a determinat gradul de anxietate, pulsul şi presiunea arterială. Din Figura 1 reiese că 63,66% dintre copii sunt hipotonici, dintre care 6,66% de copii au valori ale presiunii arteriale (PA) mai mici de 85/50 mmHg, 57% din copii au manifestat PA în limitele 86/51-109/69 mmHg, mai reduse decât valorile normale. Copii cu valori ale presiunii arteriale sporite sunt de asemenea 6,66%, şi 29,68% dintre elevi au manifestat valori ale presiunii arteriale în limitele normei – 101/61-126/82 mmHg. Constatăm că în categoria copiilor cu valori ale PA scăzute (mai mici de 85/50 mmHg) elevii cu grad înalt de anxietate lipsesc, iar numărul de elevi cu grad mărit şi normal constituie câte 50%. Altfel arată tabloul referitor la corelaţia dintre gradul de anxietate şi PA la copiii cu valori crescute ale presiunii arteriale. Pe măsura creşterii valorilor presiunii arteriale peste valorile normale (110/70-126/82mmHg) creşte şi numărul de elevi cu grad înalt de anxietate. Fig.1. Corelaţia dintre presiunea arterială şi gradul de anxietate S-a analizat corelaţia dintre fondul emoţional al elevilor şi puls (FCC) (Fig.2). A fost stabilit că din numărul de copii investigaţi, 5,55% au demonstrat o valoare a FCC mai mică decât cea normală. Totodată, 21,1% dintre elevi au depăşit valorile normale ale FCC – peste 100 bătăi pe minut. Rezultatele denotă o stare nesatisfăcătoare a activităţii cordului la 27% de copii. Factorii determinatori ar putea fi: sedentarismul, mişcarea insuficientă şi lipsa exerciţiilor fizice, alimentaţia incorectă, dereglări hormonale, obezitatea etc.Cercetările au demonstrat că 2,2% sunt copiii crescuţi sub tutela rudelor (Fig.3). Analiza gradului de anxietate la aceştia a arătat că 50% din ei posedă grad mărit, iar cealaltă jumătate – grad înalt. 78% dintre elevi sunt crescuţi în familiile complete cu părinţii acasă, 18% – sunt crescuţi în familii incomplete. Constatăm că grad înalt de anxietate posedă 17% de copii din familii cu un părinte, şi 5,6% din familii complete. Anxietate mărită au manifestat 5,9% de copiii din familiile incomplete şi 16,9% de copii din cele complete. Astfel, este evidentă corelaţia dintre starea emoţională a copiilor şi factorii sociali (în special, tipul familiei). Totodată, pare îngrijorător faptul că şi în familiile favorabile un număr semnificativ de copii manifestă grad înalt şi mărit de anxietate. Presupunem că în aceste familii climatul pshihologic nu este favorabil creşterii copiilor, sau părinţii sunt prea exigenţi cu copiii lor. Fig. 3. Nivelul de anxietate la copiii crescuţi în diferite tipuri de familie