Cultura emoțională a bibliotecarului  din perspectiva dezvoltării profesionale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
541 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-24 15:30
SM ISO690:2012
ZAVTUR, Natalia. Cultura emoțională a bibliotecarului  din perspectiva dezvoltării profesionale. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe socioumanistice, 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, Vol.1, R, SSU, pp. 288-291. ISBN 978-9975-71-812-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.1, R, SSU, 2016
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016

Cultura emoțională a bibliotecarului  din perspectiva dezvoltării profesionale


Pag. 288-291

Zavtur Natalia
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 16 aprilie 2019


Rezumat

Începând cu a doua jumătate a anilor `90, dezvoltarea profesională a specialiștilor de bibliotecă în Republica Moldova, ca formă și conținut, s-a îmbunătățit sensibil. Prin instituționalizarea formării profesionale continue, pregătirii formatorilor, diversificării acțiunilor de învățare au fost dobândite cunoștințe solide, care, fiind transpuse în Începând cu a doua jumătate a anilor `90, dezvoltarea profesională a specialiștilor de bibliotecă în Republica Moldova, ca formă și conținut, s-a îmbunătățit sensibil. Prin instituționalizarea formării profesionale continue, pregătirii formatorilor, diversificării acțiunilor de învățare au fost dobândite cunoștințe solide, care, fiind transpuse în în plus pentru abordarea tematicii culturii emoționale în dezvoltarea profesională. În pedagogie, competențele emoționale sunt clar definite [2]. Din ce motive rezultă opțiunea bibliotecarilor pentru cultura emoțională? În primul rând, profesia bibliotecarului ține de domeniul culturii, bibliotecile fiind în esență instituții de cultură. Aceasta presupune ca transferul de cultură să se producă integral, incluzând cultura emoțiilor, cultura înțelegerii, cultura limbajului, cultura vorbirii etc. În al doilea rând, profesia bibliotecarului este o profesie umanistă. Principiul umanismului, prin care omul este recunoscut ca valoare supremă, stă la baza Codului etic al bibliotecarului din Republica Moldova. Profesioniștii de bibliotecă se obligă să promoveze valorile general-umane, dar și să le demonstreze în practică, dezvoltând relații favorabile interacțiunii cu utilizatorii, partenerii, colegii. Acestea din urmă implică neapărat emoționalitatea, fiindcă la nivelul ei se decide dacă relația este binevenită sa nu, dacă este plăcută sau neplăcută, dacă aduce satisfacție sau insatisfacție. În al treilea rând, profesia bibliotecarului este una de comunicare, dimensiune în cea mai mare măsură dominată de emoții. Se știe, subtextul emoțional este inerent conținutului mesajului, limbajului verbal și nonverbal, ascultării, construcției dialogului, luării deciziei etc. Astfel, are loc nu doar transmiterea ideilor, ci și a emoțiilor. Comunicarea emoțiilor și a sentimentelor facilitează înțelegerea, credibilitatea, interesul pentru soluționarea pozitivă a problemelor. Amplificarea, la etapa actuală, a rolului bibliotecilor ca centre de comunicare sugerează îndeosebi necesitatea posedării artei comunicării, inclusiv la nivel emoțional. În al patrulea rând, profesia bibliotecarului este caracterizată de predominarea sexului feminin, acesta prezentând emotivitate pronunțată. Calitatea dată are două semnificații: pe de o parte, este benefică, generând o comunicare emoțională; pe de altă parte, există pericolul prevalării reacțiilor emoționale asupra celor raționale, ceea ce poate influența negativ comunicarea. În acest sens, reglarea efectivă a emoțiilor devine o necesitate. În al cincilea rând, profesia bibliotecarului se confruntă cu serioase provocări emoționale, determinate de: insuficiența resurselor bibliotecilor; concurența informațională; complexitatea lucrului cu utilizatorii, diferiți ca personalități, cu cerințe mereu în schimbare; motivarea slabă a muncii; condițiile neadecvate de muncă etc. Aceste vulnerabilități creează emoții negative, afectând eficiența profesională. Formarea culturii emoționale este un proces complex. La nivel de conținuturi, în centrul atenției trebuie plasate competențele emoționale propriu-zise. În același timp, este indispensabilă cunoașterea psihologiei comunicării, a comportamentului uman în organizație. De asemenea, este necesară conștientizarea orientării umanistice a activității de bibliotecă. Pe fundalul interferenței unor asemenea cunoștințe va fi reliefată clar ideea responsabilității bibliotecarilor privind umanizarea relațiilor de comunicare, modelarea, în acest context, a propriului comportament. Contează formarea deprinderilor practice pentru cultura emoțională. E necesar să fie însușite regulile și tehnicile de depășire a blocajului emoțional, de eliminare a emoțiilor negative, de ascultare corectă, este nevoie de aservitate, de empatie etc.  Efectiv, succesul formării culturii emoționale este determinat de mediul organizațional, îndeosebi prin accentuarea importanței factorului uman vizavi de: declararea valorilor și normelor comportamentale, considerarea calităților umane în evaluarea personalului, motivarea etico-morală a muncii, crearea unui climat psihologic agreabil comunicării. Acești factori stimulează dezvoltarea emoțiilor pozitive.  Cultura emoțională este o modalitate de exteriorizare a profesiei bibliotecarului. Poate imaginea bibliotecii nu este înțeleasă fiindcă e puțin cunoscută? Poate cultura emoțională va da amploare descoperirii în adevăr a ponderii instituției bibliotecare?