Condițiile în care se dezvoltă piața mass-mediei din Republica Moldova în ultimii ani constituie (sau ar trebui să constituie) o îngrijorare permanentă pentru breaslă, pentru cercetătorii din domeniu, pentru factorii de decizie și, nu în ultimul rând, pentru public. Asistăm la fenomene periculoase de concentrare a proprietății în presă, de sfidare a normelor deontologice și profesionale, de manipulare și dezinformare. În aceste condiții, este logic să ne întrebăm dacă și cu ce este mai bună presa din 2016 față de cea din perioada sovietică, de exemplu. Este mai multă? Da, din punct de vedere cantitativ poate că este superioară. Dar oare este și de calitate mai bună această presă? Și dacă este mai multă, este și diversă? Multiplele întrebări de acest gen au făcut ca interesul pentru pluralismul mediatic, un fenomen multidimensional și complex, să crească, în special în ultimii ani. Până în anul 2014, tema pluralismului mediatic nu a constituit subiect de cercetare în Republica Moldova. Acum doi ani a fost realizat primul studiu la subiect, constând din două părți (pluralismul extern și intern al mass-mediei din Republica Moldova) [2,4], precum și o Foaie de parcurs [1] pentru consolidarea pluralismului în țara noastră. Cercetarea fenomenului a continuat cu adaptarea metodologiei europene de măsurare a pluralismului (Media Pluralism Monitor, un instrument de măsurare bazat pe domenii de risc, riscuri și amenințări la adresa pluralismului mediatic extern și intern, cu ajutorul indicatorilor cantitativi și calitativi de tip juridic, economic și sociodemografic). Astfel, în 2015 a fost elaborată metodologia pentru Republica Moldova, și prezentată în cadrul primului Forum Mass-media din țară, în octombrie 2015. Metodologia permite a măsura 32 de riscuri evaluate în baza a 88 de indicatori [5]. Ulterior, o echipă de cercetători a realizat prima testare a metodologiei, aceasta fiind ajustată astfel încât să determine nivelul riscurilor pentru pluralismul extern al massmediei în anul 2015, cu referire la radiodifuzori și distribuitori de servicii (televiziuni terestre, cablu și IPTV). Pentru aceasta au fost selectați 21 de indicatori, juridici și economici, din 4 domenii de risc. Dimensiunea externă a pluralismului se referă la piața media în ansamblu, la numărul și diversitatea furnizorilor activi de conținuturi mediatice. În context, utilizarea unei părți a metodologiei a avut drept rezultat stabilirea nivelului de risc – înalt, mediu sau scăzut anume pentru pluralismul mediatic extern. Rezultatul a fost obținut în urma evaluării setului de indicatori ai riscurilor în cadrul domeniilor de risc. Stabilirea nivelului de amenințare pentru fiecare risc sau domeniu de risc s-a făcut luând în calcul media generală a tuturor indicatorilor utilizați. Media generală nu poate oscila decât între 1 și 3 puncte. Astfel, se consideră: - risc scăzut, dacă media generală este mai mică de 1,5 puncte; - risc mediu, dacă media generală este cuprinsă între 1,5 și 2,0 puncte; - risc înalt, dacă media generală este mai mare de 2,0 puncte. Datele rezultate din cercetarea efectuată în conformitate cu metodologia arată că mai bine de jumătate din cei 21 de indicatori analizați (11 din 21 sau 52%) denotă un nivel de risc înalt pentru pluralismul mediatic. În celelalte 10 cazuri au fost atestate în proporții similare (câte 5 din 21 sau câte 24%) situații de risc mediu și scăzut. Rezultatele pe cele 4 domenii de risc demonstrează că, în ansamblu, situația este destul de gravă și trezește îngrijorare. În trei domenii de risc s-au înregistrat valori specifice pentru un nivel înalt de amenințare: Proprietate și control (Pc – 2,22), Tipuri și genuri media (Tg –2,25) și Pluralismul geografic (G – 2,50). Un nivel mediu de pericol pentru pluralismul mediatic este atestat în domeniul de risc Reglementări de bază (B – 1,58). Reglementări de bază Au fost evaluate 2 riscuri în baza a 5 indicatori. Atât riscul B1 Libertatea de exprimare, drepturile și libertățile conexe nu este suficient protejat, cât și riscul B2 Insuficiența unei supervizări independente în sectorul mass-media se încadrează în limite caracteristice pentru nivelul mediu de risc. Proprietate și control Au fost evaluate 3 riscuri în baza a 7 indicatori. O situație alarmantă este constatată în privința nivelului înalt de concentrare a proprietății atât în televiziunea terestră (Pc1), cât și în cablu și IPTV (Pc2). Riscul Pc3 (Lipsa transparenței în structurile de proprietate) este considerat de nivel scăzut. Tipuri și genuri media A fost evaluat un risc în baza a 4 indicatori. Riscul Tg1 (Lipsa, subreprezentarea sau dominația unor genuri de media) este considerat de nivel înalt. Pluralismul geografic Au fost evaluate 2 riscuri în baza a 5 indicatori. Riscul G1 Centralizarea înaltă a sistemului mediatic național este de nivel mediu, în timp ce în cazul G2 Dezvoltarea insuficientă a mass-mediei regionale/locale ne confruntăm cu o situație îngrijorătoare, fiind vorba de un risc de nivel înalt. În ansamblu, în 4 din cele 8 riscuri identificate nivelul de amenințare este înalt. În cazul a 3 riscuri nivelul amenințării este considerat mediu și doar într-un singur caz din cele 8 se atestă un nivel scăzut [sursa: 3]. În concluzie, autorii afirmă că principalele amenințări la care este supus pluralismul extern în țara noastră vizează cadrul legal (pluralismul mediatic nu este recunoscut expres în legislație drept parte intrinsecă a libertăților mass-mediei și nu există politici publice care să asigure dezvoltarea adecvată a domeniului); lipsa protecției de ingerințele de ordin politic și/sau economic a Autorității de reglementare în domeniul audiovizualului; concentrarea masivă a proprietății în audiovizual (în top 3 proprietari, nivelul de concentrare (cotă de audiență și cotă de piață) oscilează între 44% și 54% în tele viziunea terestră, respectiv 63% și 65%, în cablu și IPTV); prezența dominantă în oferta distribuitorilor de servicii prin cablu și IPTV a serviciilor de programe distractive și insuficiența celor educative; lipsa reglementărilor privind diversitatea serviciilor de programe difuzate în multiplexele naționale, repartizarea disproporționată a serviciilor de programe în Multiplexul A etc. [sursa: 3]. Evident, pentru un tablou complet este nevoie de testarea întregului set de indicatori, pe ambele dimensiuni ale pluralismului mediatic, obiectiv ce urmează a fi atins în cadrul cercetărilor viitoare.