Internetul joacă un rol determinant în activitatea noastră de zi cu zi. Rețelele de socializare reunesc un număr tot mai mare de utilizatori. Pentru jurnaliști, acestea sunt un mijloc de interacțiune cu publicul, de promovare a produselor mass-media, dar și o sursă de documentare. Potrivit unui studiu realizat de compania CISION, în anul 2015, în rândul jurnaliștilor francezi, rețelele de socializare constituie pentru ei un instrument de lucru esențial. Mai mult de 91% dintre cei 240 de jurnaliști intervievați utilizează rețelele de socializare în cadrul muncii lor, iar 70,26% consideră că acestea le-au ameliorat capacitatea de reacție. Totodată, 64% dintre jurnaliști susțin că folosesc rețelele de socializare pentru a-și promova materialele jurnalistice, iar 35% sunt de acord că acestea le permit să-și dezvolte un „brand personal”[1]. Deși un asemenea studiu nu a fost realizat deocamdată în rândul jurnaliștilor din Republica Moldova, aceste date ar fi în mare parte valabile și pentru mass-media din țara noastră. În aceste condiții, întrebările care apar sunt: Cum trebuie să se comporte jurnaliștii pe rețelele de socializare? Trebuie să respecte anumite norme deontologice? Cât de veridice și sigure sunt informațiile culese din mediul online? Chiar dacă interacțiunea jurnaliștilor cu resursele din rețeaua Internet nu sunt reglementate de cadrul legislativ, cercetătorii medialogi consideră că, indiferent de suportul pe care difuzează informațiile, jurnalistul trebuie să respecte aceleași norme etice și să ia aceleași măsuri de precauție pe care le ia în procesul obișnuit de documentare. În acest sens, organizațiile de media au revizuit codurile deontologice, iar mijloacele de informare în masă au editat, rând pe rând, ghiduri de bune practici pe rețelele de socializare, care sunt actualizate încontinuu. În anul 2011, American Society of News Editors (ASNE) a publicat un Ghid de 10 bune practici pe rețelele de socializare, destinat jurnaliștilor. Documentul preconizează că etica tradițională se aplică și în mediul online; jurnaliștii trebuie să pornească de la principiul că tot ceea ce scriu pe rețelele de socializare devine public; dialogul cu cititorii trebuie să fie profesional; informațiile colectate de către jurnalist (aflându-se la un eveniment) trebuie, în primul rând, difuzate de instituția media la care lucrează, apoi pe rețelele de socializare. Jurnaliștilor li se recomandă să se ferească de percepții, să verifice minuțios informațiile colectate din mediul online și să se identifice întotdeauna ca jurnaliști. În ghid se menționează, de asemenea, că rețelele de socializare sunt unelte, nu jucării, și toate informațiile eronate trebuie rectificate, iar deliberările din cadrul redacției trebuie să fie confidențiale [2]. În Ghidul de bune practici ale colaboratorilor France Télévisions pe rețelele de socializare, se menționează că „o bună utilizare a rețelelor de socializare începe prin respectul legii”. Jurnaliștii trebuie să dea dovadă de transparență, politețe, responsabilitate și să nu posteze informații pe care nu le-ar spune la TV [3]. Un astfel de ghid a editat și Agenția France-Presse: Ghid de participare a jurnaliștilor AFP pe rețelele de socializare”[4]. Jurnaliștii sunt îndemnați să se abțină să critice alte instituții media și „chiar dacă rețelele de socializare permit utilizarea unui limbaj mai familiar, vulgaritatea este interzisă ”[4]. Ghidul mai recomandă jurnaliștilor să rezerve agenției informațiile în exclusivitate adunate în cadrul muncii lor și să nu publice alerte pe o rețea de socializare, ci doar să le posteze pe cele difuzate de agenție (link-ul știrii). Dacă o postare care conținea o eroare a fost pe larg difuzată și comentată, autorul acesteia nu trebuie să șteargă nimic înainte de a lua legătura cu redactorul-șef. Iar dacă jurnalistul dorește să se exprime într-un context privat, are dreptul să-și deschidă un cont personal, însă fără a face referință la calitatea sa de jurnalist la AFP. La rândul său, Associated Press (AP) recomandă jurnaliștilor să se identifice corect pe rețelele de socializare, să nu folosească logoul agenției ca poză de profil sau AP ca nume de utilizator. Ei trebuie să indice, în profilurile lor, că sunt angajații acestei agenții, dar nu trebuie să includă afilierea politică sau postări care exprimă opiniile lor politice, pentru a garanta neutralitatea. De asemenea, jurnaliștilor li se recomandă să se abțină să-și exprime opiniile cu privire la subiecte publice controversate sau să participe la diverse acțiuni organizate în susținerea unor cauze. Iar pentru a utiliza fotografii, video sau alt conținut multimedia de pe rețelele de socializare, jurnaliștii trebuie să ceară permisiunea celor care dețin drepturile de autor [5].În Belgia, Consiliul de deontotlogie jurnalistică (mass media francophone și germanofone) a adoptat, în 2010, un aviz în care se menționează că și atunci când se exprimă pe rețelele de socializare, jurnaliștii trebuie să respecte normele deontologice. „Sigur, persoanele care exercită o activitate de informare, ca fiecare individ, are dreptul la o sferă de exprimare privată. Dar când aceste persoane difuzează informații pe un suport digital destinat unui public nedefinit și nelimitat, trebuie să considere că exercită o activitate jurnalistică. Prin urmare, ele sunt obligate să respecte deontologia profesională” [6]. În Republica Moldova, un ghid de bune practici jurnalistice care vizează interacțiunea jurnaliștilor cu rețelele de socializare și alte resurse online a fost editat în 2014 de Consiliul de Presă. Jurnaliștilor și redacțiilor care folosesc rețelele de socializare li se recomandă să respecte Codul deontologic; să verifice minuțios contul pe care a fost plasată informația, fotografia sau imaginile video pe care intenționează să le preia; să analizeze când a fost creat contul și cu cine interacționează deținătorul de cont; să verifice veridicitatea informației plasate, originalitatea fotografiilor sau a imaginilor video și să ceară permisiunea pentru preluarea acestora. Și, nu în ultimul rând, „jurnalistul trebuie să acționeze transparent și corect în raport cu ceilalți utilizatori ai rețelelor de socializare” [7]. Oamenii nu au destul timp pentru a verifica toate informațiile pe care le găsesc pe rețelele de socializare. Postările jurnaliștilor constituie adesea un mijloc rapid de informare. De aceea, jurnaliștii trebuie să fie conștienți de importanța corectitudinii și imparțialității informațiilor pe care le difuzează în mediul online.