Convergența mediei: avantaje și dezavantaje
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
589 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-18 20:02
SM ISO690:2012
GUGULAN, Maria. Convergența mediei: avantaje și dezavantaje. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe socioumanistice, 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, Vol.1, R, SSU, pp. 217-219. ISBN 978-9975-71-812-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.1, R, SSU, 2016
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016

Convergența mediei: avantaje și dezavantaje


Pag. 217-219

Gugulan Maria
 
 
Disponibil în IBN: 15 aprilie 2019


Rezumat

Numeroase studii au arătat că, în domeniul mass-mediei, convergența aduce cu sine și avantaje, dar și dezavantaje. Bettels (citat de Klaus Meier) susține într-un studiu, publicat în 2005, realizat în redacțiile Main Post (Germania) și Nordjykse Medier (Danemarca), că 60% dintre jurnaliștii interogați văd o îmbunătățire a calității jurnalismului, datorată convergenței mediei [1]. Alții consideră însă că acest fenomen înseamnă mai degrabă implementarea unor strategii de marketing (transformând știrile în afacere) sau subterfugii manageriale (angajând mai puțini jurnaliști, care sunt nevoiți să lucreze mai mult, cu resurse mai puține). În aceeași ordine de idei, potrivit unei anchete realizate, în 2010, în rândul jurnaliștilor australieni, calitatea jurnalismului scade din cauza lucrului pentru mai multe suporturi [2]. Aidan White e de părere că această exigență de calificare multiplă duce la marginalizarea activității jurnalistice creative. Se pune accentul mai mult pe partea tehnică decât pe însușirea și respectarea, de către jurnaliști, a principiilor de bază ale acestei meserii. Or, „întâi de toate, e necesar ca conținutul informațiilor să fie fiabil, relevant și de calitate”. Dacă acesta nu răspunde rigorilor în ceea ce privește calitatea jurnalistică, noile media nu fac decât să submineze încrederea publicului față de mijloacele de informare în masă. „Pregătirea jurnalistică, precum și jurnalismul în sine, trebuie să se adapteze noilor condiții, dar fără ca aceasta să fie în detrimentul calității” [3]. Tot la capitolul dezavantaje, Henry Jenkins invocă problema diferenței de participare. Profesorul se referă la faptul că, deși convergența mass-mediei încurajează publicul să participe la procesul de creare a conținutului, acesta întâmpină dificultăți de însușire a tehnologiilor moderne. În consecinţă, anumite segmente ale publicului rămân neglijate și în imposibilitatea de a participa pe deplin la noua cultură media [5]. Pe de altă parte, mediul online aduce cu sine o avalanșă de informații care poate provoca suprainformarea publicului și, implicit, imposibilitatea acestuia de a face distincție între informația de calitate și cea superficială. După cum menţionează Mike Gasher, convergența mass-mediei împiedică intrarea pe piața mediatică a noilor concurenți, iar „evoluția rapidă a formatelor, dinamismul conținutului numeric și cantitatea masivă de date creează probleme de stocare, conservare și protecție a comunicațiilor și a materialului cultural, important pentru domeniul public”. Facilitatea cu care conținutul numeric poate fi copiat, manipulat și redistribuit reprezintă o provocare pentru dreptul de autor și complică toate încărcările de împiedicare a pirateriei de conținut intelectual [6]. Printre avantajele convergenței, Aidan White enumeră: - accesul cetățenilor la surse de informare noi, ceea ce contribuie la dezvoltarea pluralismului; - dezvoltarea activităților economice și sporirea posibilităților de lucru ale jurnaliștilor; - extinderea profesiei de jurnalist spre domenii noi (online); - reevaluarea rolului mass-mediei în societate și îmbunătățirea nivelului profesionalismului jurnaliștilor [3]. Iar în ceea ce privește companiile media, acestea beneficiază de reducerea costurilor de întreținere a personalului (micșorând numărul angajaților), precum și de reducerea consturilor de producție (un material jurnalistic poate fi difuzat de mai multe tipuri de media: radio, TV, ziar) [6]. Janet Kolodzy analizează, în cartea sa Convergence Journalism: Writing and Reporting across the News Media, beneficiile convergenței pentru fiecare tip de media. Potrivit autoarei, presa scrisă beneficiază de acces la consumatorii care nu citesc niciodată ziarele, dar se informează de la TV sau online. Prin intermediul site-ului, jurnaliștii din presa scrisă pot utiliza conținut vizual, care îmbunătățește calitatea materialului și pot publica mai multe știri în timp util. Mai mult, după cum susţine Kolodzy, convergența contribuie la stoparea declinului presei scrise. Citându-l pe David Underhill, jurnalista subliniază că ziarele se confruntă cu această provocare din cauza îmbătrânirii cititorilor, iar prin promovarea încrucișată, publicul tânăr, care se îndreaptă preponderent spre mediul online, poate fi convins că merită să cumpere și ediția tipărită a ziarului. În cazul televiziunii, avantajul este că poate produce conținut mai bun prin raportare la ziar sau resursele de cercetare și poate atrage public din rândul celor care nu au acces la semnalul TV sau nu au vizionat, în timp real, o anumită emisiune.la ziar, poate avea acces la publicul care nu este conectat la Internet și îşi poate spori credibilitatea prin asocierea cu partenerii săi media [4]. Așadar, utilizând toate tipurile de media, ca urmare a fenomenului de convergență, jurnaliștii pot informa în orice moment un public vast. Însă, pentru a culege beneficiile, jurnaliștii trebuie să analizeze atent ce informații sunt potrivite pentru ziar, ce să difuzeze la TV sau la radio și ce să publice online. Totodată, convergența este un fenomen complex care presupune strategii manageriale proprii fiecărui mijloc de informare în masă, context social, economic și cultural. Se cuvine detalierea diferitor elemente strategice (fuziunea sau separarea redacțiilor, instalarea liderilor de opinie, instalarea unei mese de convergență, integrarea jurnaliștilor web în reuniunile redacționale etc.) pentru a vedea în ce măsură acestea contribuie la îmbunătățirea produsului jurnalistic.