Reflecţii asupra principiilor de elaborare a materialelor didactice pentru disciplina limba engleză la nivel preuniversitar
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
691 16
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-13 12:57
SM ISO690:2012
CALCHEI, Marcela. Reflecţii asupra principiilor de elaborare a materialelor didactice pentru disciplina limba engleză la nivel preuniversitar. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe socioumanistice, 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, Vol.1, R, SSU, pp. 183-186. ISBN 978-9975-71-812-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.1, R, SSU, 2016
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016

Reflecţii asupra principiilor de elaborare a materialelor didactice pentru disciplina limba engleză la nivel preuniversitar


Pag. 183-186

Calchei Marcela
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 15 aprilie 2019


Rezumat

Problema manualelor școlare la disciplina limba engleză este continuă datorită mai multor factori: curriculumul național la disciplină, Cadrul european comun de referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare (CECR), calitatea didactică și lingvistică, politica educaţională în domeniul manualelor școlare promovată de către ministerul de resort, schimbările sociale și culturale care au loc în societate, pregătirea profesională a profesorilor şi, nu în ultimul rând, particularitățile elevilor țintă. Această publicație are ca scop analiza unor principii glotodidactici şi practici în elaborarea manualelor școlare de limba engleză. Bell și Gower discutau despre necesitatea autorilor de a face compromisuri de principiu pentru a satisface toţi profesorii şi elevii care studiază să articuleze 11 principii care ghidează elaborarea lor. Cele mai importante principii constatate de aceşti autori sunt: – flexibilitate, care permite profesorilor să ia anumite decizii independent; – trecerea de la text la limbă (de exemplu, se începe cu activităţi de sus în jos, top-down, şi apoi se trece la cele de jos în sus, bottom up); – asigurarea unui conținut atractiv; – dezvoltarea elevului (elevul trebuie să progreseze lingvistic, comunicativ, dar şi analitic, ca de exemplu, elevul trebuie să înveţe să observe fenomene lingvistice, astfel devenind un elev autonom) [1, p.122]. Brian Tomlinson stipulează că principiile de elaborare a materialelor didactice sunt divizate în cele de învăţare a limbii şi în cele de predare. Principiile de învăţare includ (1) expunerea elevilor la cât mai mult input comprehensibil pentru ei; (2) implicarea afectivă şi cognitivă a elevului în învăţare; (3) elevii acumulează multă informaţie prin simpla observare a fenomenelor lingvistice; (4) implicarea în studiul limbii străine a unor activităţi cognitive care sunt utilizate în stadiul limbii materne. Principiile de predare includ (5) elaborarea materialelor didactice care permit adaptarea lor la diferite stiluri de învăţare, număr de elevi etc.; (6) materialele trebuie să ofere oportunitatea de creştere emotivă şi intelectuală a elevului. În Moldova manuale şcolare sunt deja elaborate şi, în cea mai mare măsură, continuitatea lor nu este asigurată, deoarece diferite grupuri de autori lucrează la diferite trepte şcolare, ceea ce duce la resimţirea unor dificultăţi a comprehensiunii input-ului la trecerea de la o treaptă la alta. Este vital ca anumite principii generale să fie respectate, ceea ce ar duce la producerea unor manuale coerente, care ar promova dezvoltarea integră a elevului. În primul rând, este necesară actualizarea periodică a conţinutului pentru a oferi elevului un input motivat, ceea ce va asigura implicarea lui afectivă şi cognitivă. Aceasta se referă atât la text cât şi la imagini. Predarea activităţilor comunicative este o altă problemă a manualelor. Este clar că o unitate este centrată pe un text, însă fidelitatea pe care o au manualele publicate în Republica Moldova faţă de textul scris este exagerată. Este importantă încercarea de a transfera această centralizare pe un text oral şi astfel de a accentua oralitatea. Pe lângă aceasta, activitatea orală este preponderent producerea orală, care este exemplificată prin anumite modele şi însărcinări. Dialogul nu este folosit în textele audiate astfel elevul nu este expus la această formă de comunicare, care este cel mai frecvent utilizată conversaţii. Axarea pe o acţiune ar fi un alt principiu de elaborare a manualului, ceea ce este stipulat şi în CECR. Axarea pe acţiune permite elevului să realizeze utilitatea materialului lingvistic pe care îl studiază şi, de asemenea, îi permite să urmărească dezvoltarea sa comunicativă şi intelectuală. De exemplu, elaborarea unei agende pentru o zi îi permite elevului să dezvolte competenţa de a elabora to-do-list, dar şi de a-şi gestiona timpul [2, p.11]. Predarea competenţei lingvistice este parţial regulată de documentele regulatorii, precum curriculumul naţional şi CECR. Corpusul lingvistic utilizat este o problemă majoră în manualele şcolare de limbă engleză. Tematica vocabularului prezentat în manuale este ghidată de tematica conţinuturilor şi de nivelul de cunoaştere a limbii străine stipulate de către curriculumul naţional la limba străină. Însă curriculumul nu stipulează care ar fi setul de itemi lexicali noi prezentaţi şi practicaţi în manual. Însă în prezent dicţionarele cele mai renumite de limbă engleză clasifică fiecare item lexical conform nivelului de cunoaştere a limbii la care acestea trebuie achiziţionate. De exemplu, Cambridge Dictionaries Online clasifică nu numai itemii lexicali conform nivelurilor CECR, dar şi fiecare sens al acestuia. Iar toate dicţionarele COBUILD oferă informaţie referitoare la frecvenţa utilizării fiecărui item lexical. Aceste dicţionare permit autorilor de manuale să determine nivelul de dificultate a cuvintelor. Temele gramaticale ce trebuie incluse în fiecare manual de limbă engleză sunt indicate în curriculumul la disciplină. Însă unele teme gramaticale nu corespund nivelului de cunoaştere a limbii. Descrierile gramaticale conform nivelului de referință sunt prezentate în English Profile, care a fost elaborat de Anne O'Keeffe şi Geraldine Mark. Dacă vom compara stipulările Curriculumului naţional la limba străină I şi English Profile, atunci vom găsi anumite divergenţe, de exemplu, curriculumul stipulează că structura gramaticală ce exprimă regretul efectuării unei acţiuni în trecut (should+not+have+done) trebuie predată în clasa a VII-a (nivelul CECR A2), iar English Profile clasifică această structură de nivel C1. Autorii de manuale trebuie săşi asume responsabilitatea de a respecta sau de a nu respecta curriculumul. În caz de nerespectare, această structură gramaticală poate să nu fie predată în cadrul învăţământului preuniversitar, însă, în acelaşi timp, nerespectarea va duce la o structurare corectă a funcţiilor şi a actelor comunicative predate în manual. Un alt principiu care trebuie respectat în elaborarea manualelor şcolare este valorificarea lingvistică a textelor atât scrise cât şi orale. Elevii sunt expuşi la anumite texte fie autentice sau adaptate/neautentice care sunt valorificate din punct de vedere lexical, însă gramatical acestea nu sunt explorate. Este necesar ca textele să fie selectate nu numai din punct de vedere tematic, dar şi din cel gramatical, ca ulterior elevii să poată observa forma, semantica şi pragmatica anumitor structuri gramaticale. Acest principiu de selectare a textelor este foarte important, deoarece elevii sunt expuşi la aceste texte foarte mult, lucrează cu ele şi ei pot fi încurajaţi să observe structurile gramaticale utilizate în ele, ceea ce va încuraja utilizarea lor ulterioară în producerea atât orală, cât şi scrisă. Autorii de manuale trebuie să fie încurajaţi să se dezvolte profesional şi aceasta poate fi realizat prin implicarea în evaluarea manualelor la o disciplină a tuturor autorilor de manuale. Aceasta va permite asigurarea continuităţii şi a corespunderii manualului nivelului CECR stipulat de curriculum.