Articolul are drept obiectiv prezentarea unei sinteze a principalelor repere teoretice în studiul teoriei argumentării, precum și inițierea unor reflecții asupra particularităților argumentării în textul cu conținut medical. Mai mult decât dimensiunea sa pragmatică, teoria argumentării tinde astăzi să evidențieze una din principalele activități ale limbii prin depășirea limitelor caracterului informativ al unui enunț și trecând la ceea ce ghidează interlocutorul sau cititorul spre concluzii concrete. Pornind de la varietatea și complexitatea discursului specializat, textul de vulgarizare medicală prezintă un interes deosebit sub aspect lingvistic și pragmatic. Destinat unui public mai mult sau mai puțin informat, textul de vulgarizare medicală păstrează anumite secvențe argumentative, iar delimitarea unor repere teoretice permite identificarea principalelor mecanisme de argumentare în textul de specialitate medicală. Racordată la obiectivele acestei cercetări, teoria argumentării în vorbire, dezvoltată de J.-C. Anscombre și O.Ducrot, ține de nivelul profund al limbii, studiat de către lingviști, marcat printr-o dinamică discursivă și înlănțuirea argument + concluzii, „vorbind noi facem referință la lumea reală, vorbind noi gândim, argumentăm, deducem, sarcina lingvistului atunci când se ocupă de semantică și pragmatică este de a oferi o teorie a limbii capabilă să țină cont de capacitățile discursive ale vorbirii” [3, p.13]. Astfel afirmația „orice enunț este un argument” [3, p.13] diminuează prioritatea caracterului informativ și-i oferă o valoare argumentativă. În domeniul de referință se face distincția foarte clară între argumentarea abordată la nivel de discurs și de interacțiune socială și argumentarea la nivel de organizare a textualității. Pornind de la principiul eterogenității genurilor discursului, prezentate de către Bahtine drept o caracteristică a limbajului uman, ajungem la ideea că „un text este o structură ierarhică complexă care conține n secvențe – eliptice sau complete – de același tip sau de tip diferit” [1, p.34]. De aici, schema elementară a argumentării – „o corelație între date și o concluzie fondată implicit sau explicit pe o susținere topică sau afirmare/negare” [1, p.110]. Insistând mai mult asupra naturii eterogene a textelor, identificăm secvența argumentativă la nivel de conectori argumentativi în exemplul preluat din pliantul despre hipertensiune. Destinat unui public comun, conținutul pliantului poate fi definit drept informativ-descriptiv, având și o anumită tentă publicitară care depășește cadrul comunicării specializate, astfel devenind text de vulgarizare medicală. Hypertension : les dangers d’un tueur silencieux Vous êtes anxieux; nerveux; vous dormez mal; vous fumez: il n’y a pas d’hypertension artérielle nerveuse. MAIS l’anxiété et l’impatience conjuguée avec le tabagisme vous prédisposent à en subir les effets. Vous avez plus de 50 ans: vous devez surveiller votre tension à tout âge. MAIS après 50 ans c’est encore plus nécessaire; le risque d’hypertension est augmenté. Pornind de la ideea că acest text este destinat unui public larg, dar care trebuie convins despre riscul și prevenirea hipertensiunii arteriale, vedem scopul principal al argumentării atins prin formularea frazei de început, care obține o ușoară notă metaforică, dar destul de incitantă pentru un text informativ: Hypertension: les dangers d’un tueur silencieux, interpretarea fiind orientată spre un eventual pericol. Astfel, la nivel lexical, atestăm prezența terminologiei specifice: ex. pression systolique, pression diastolique, paroxystique, athérosclérose, urée sanguine, obstruction, situațiile de risc fiind descrise în termeni deveniți deja comuni ex. hérédité, anxiété, tabagisme, excès alimentaires, sédentaire etc. Așadar, observăm că datele informativ-descriptive ce țin de hipertensiunea arterială și simptomele ei sunt orientate spre identificarea situațiilor de risc, care, prezentate la sfârșit de secvență de text, devin mult mai expresive: ex. Vous êtes anxieux; nerveux; vous dormez mal; vous fumez: il n’y a pas d’hypertension artérielle nerveuse. MAIS l’anxiété et l’impatience conjuguée avec le tabagisme vous prédisposent à en subir les effets. Un astfel de exemplu, accentuat prin conectorul mais, vorbește despre un eventual pericol și permite construirea unor noi argumente în favoarea sau defavoarea unor convingeri deja formate și trecerea de la un text pur și simplu informativ la unul cu o anumită tentă argumentativă. Ținem să subliniem că textul de vulgarizare medicală constituie o sursă specifică pentru inițierea unui studiu asupra particularităților de manifestare a argumentării în textele specializate. Căci, deși aspectul informativ-descriptiv predomină în acest tip de text, secvențele argumentative pot fi abordate atât din perspectiva transmiterii mesajului unui receptor care trebuie convins despre importanța unor măsuri importante pentru sănătate, cât și la nivel lingvistic, de cercetare lexicală și frastică. Având în vedere tipologiile discursului științific deja existente, precum și din stabilirea unor parametri de identificare a obiectului de studiu, conchidem că textul medical în general este o unitate complexă de analiză care, pe lângă caracterul său obiectiv, imprimat de prezenţa unei terminologii speciale, necesită a fi abordat nu doar sub aspect lingvistic, ci și din perspectivă pragmatică.