Deoarece produsul concepţiei este parte integrantă din corpul femeii însărcinate, considerăm că incriminarea autoîntreruperii sarcinii ar însemna sancţionarea pentru o acţiune îndreptată împotriva propriei persoane, altfel spus pentru autolezare, ceea ce în principiu este inacceptabil; or, autorul leziunii este şi titularul dreptului lezat. Nu putem să nu remarcăm că în contextul autolezării manifestate prin autoîntreruperea cursului sarcinii lipseşte însuşi obiectul juridic al infracţiunii. Oare există relaţii sociale dintre o femeie însărcinată cu ea însăşi? Evident că nu. Unii ar putea să reproşeze asupra acestei vizi-uni, invocând de exemplu situaţiile în care legiuitorul intervine pentru a supune răspunderii penale faptele de autolezare concretizate în auto-mutilare (art.353, 355, 372 CP RM). Sintetizând asupra laturii obiec-tive a celor trei componenţe de infracţiune, conchidem că de una sin-gură automutilarea nu poste să angajeze răspunderea penală a persoa-nei. Tocmai inacţiunea principală care însoţeşte acţiunea adiacentă, constând în automutilare, în cadrul faptelor prejudiciabile conferă o fizionomie deosebită autolezării, întrucât pe lângă interesul propriu al autorului vătămării, există şi un interes străin care este lezat. Astfel, deznodământul polemicii ridicate se contopeşte în textura obiectului apărării penale consacrat în art.159 CP RM. Deoarece elementul struc-tural al obiectului apărării penale este nu un interes colectiv, dar un interes particular, fiind reprezentat de interesul femeii însărcinate de a realiza întreruperea cursului sarcinii în condiţii de siguranţă pentru viaţa şi sănătatea acesteia, nu există temei de incriminare a autoîntre-ruperii cursului sarcinii după modelul Codul penal al Spaniei, Elveţiei, Austriei etc. Dacă nu se poate vorbi de infracţiune în cazul autolezării, este alogic de a consacra în legea penală o cauză specială de nepedep-sire a femeii însărcinate care îşi întrerupe cursul sarcinii. Intrarea aces-tei fapte în sfera ocrotirii penale nu poate fi justificată nici de ideea de a acoperi penalmente faptele persoanelor care contribuie la autoîntre-ruperii cursului sarcinii în calitate de organizator, instigator sau comp-lice. Altminteri, am intra în contradicţie serioasă cu regula potrivit căreia în lipsa autorului nu exită participaţie.