Abordarea migraţiei cetăţenilor moldoveni în Italia din perspectiva „generaţiilor secunde”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
472 15
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-08 14:45
SM ISO690:2012
DELEU, Ecaterina. Abordarea migraţiei cetăţenilor moldoveni în Italia din perspectiva „generaţiilor secunde”. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, T, p. 162.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, T, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Abordarea migraţiei cetăţenilor moldoveni în Italia din perspectiva „generaţiilor secunde”


Pag. 162-162

Deleu Ecaterina
 
Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
 
Disponibil în IBN: 19 februarie 2019



Teza

Fenomenul „generaţiilor secunde” reprezintă o nouă dimensiune în cadrul problematicilor legate de migraţia cetăţenilor moldoveni. Spre deosebire de alte ţări cu o experienţă mai îndelungată de migraţie, Republica Moldova a înregistrat primele valuri de migraţie în a doua jumătate a anilor ’90. Putem afirma deci că în prezent se prefigurează deja primele „generaţii secunde” de migraţie. Prezenţa numerică considerabilă (anual, 25 mii de elevi moldoveni în instituţiile de învăţământ din Italia), faptul că deţin cetăţenia Republicii Moldova şi că o parte din ei sunt vizaţi de proiectele părinţilor de a reveni în ţara de origine sunt câteva argumente în favoarea cercetării fenomenului. Conceput în sens larg, termenul „generaţii secunde”, se referă la copiii migranţilor născuţi în ţara de origine, dar şi pe cei născuţi în ţara-gazdă. În primul caz, putem vorbi de „minori imigraţi” sau „migranţi involuntari” pentru că au făcut acest parcurs nu din proprie voinţă, ci la îndemnul adulţilor. În sens restrâns, „generaţia secundă” reprezintă aşa-numiţii „migranţi fără migraţie”, născuţi şi crescuţi dincolo de hotarele ţării de origine a părinţilor, faţă de care şi legislatorii naţionali au o atitudine diferită. Fenomenul „generaţiilor secunde” este unul complex, cu problematici foarte diferite, ca şi categoriile de persoane pe care le include. O clasificare complexă, elaborată de cercetătoarea italiană G. Favaro, propune drept categorii distincte minorii născuţi în Italia, minorii veniţi prin reîntregirea familiei, minorii neînsoţiţi (preluaţi de către proiecte educative din Italia), minorii refugiaţi, minorii sosiţi prin adopţie internaţională şi copiii familiilor mixte. Sunt câteva aspecte importante care trebuie luate în considerare în cazul examinării parcursului minorilor migranţi în ţara de reşedinţă, mai precis, a adaptării sociale în Italia. acești tineri au trăit împreună cu părinţii lor aşa-numitul şoc cultural (social, psihologic etc.), unii au trăit experienţa dramatică a emigrării ilegale.