În condiţiile diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de mărfuri şi a mondializării pieţelor, a apărut necesitatea introducerii unor practici noi, care să asigure creşterea încrederii între partenerii comerciali din diferite ţări şi, în special, a încrederii consumatorului privind calitatea produselor pe care le achiziţionează. Certificarea reprezintă o modalitate de atestare a conformităţii produselor, serviciilor, proceselor, sistemului calităţii unei organizaţii, cu un referenţial prestabilit, atestare pe care o realizează un organism neutru, independent de producător şi beneficiar, denumit organism de certificare - organism, indiferent de forma de proprietate, acreditat, in modul stabilit, pentru efectuarea certificării conformității. Recunoaşterea oficială a competenţei unui organism de certificare se realizează prin acreditare. Acreditarea reprezintă „procedura prin care un organism, reprezentând o autoritate, recunoaşte formal că un organism sau o persoană este competentă să îndeplinească sarcini specifice”. Scopul principal al acreditării este de a ţine sub control organismele de certificare. Acest control poate fi exercitat direct de către stat sau de un organism care se ocupă de toate aspectele tehnice ale acreditării. Certificarea produselor şi serviciilor reprezintă atestarea, de către organismul de certificare, a conformităţii acestora cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. În condiţiile armonizării procedurilor de certificare şi utilizării unor referenţiale identice sau comparabile, certificarea poate contribui la înlăturarea barierelor tehnice din calea comercializării libere a produselor şi serviciilor. Ţinând seama de toate aceste avantaje, furnizorii sunt interesaţi să-şi îmbunătăţească continuu calitatea produselor şi serviciilor, pentru a putea asigura satisfacerea condiţiilor certificării.