Locul problemei românești în cadrul negocierilor franco-ruse 1855-1856
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
544 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-10-20 12:55
SM ISO690:2012
SCLIFOS, Eugen-Tudor. Locul problemei românești în cadrul negocierilor franco-ruse 1855-1856. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 130.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Locul problemei românești în cadrul negocierilor franco-ruse 1855-1856


Pag. 130-130

Sclifos Eugen-Tudor
 
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 18 februarie 2019



Teza

Problema românească în context internațional a suscitat în permanenţă atenţia cercetătorilor și prezintă un interes aparte, în continuare, pentru istoricii de pe ambele maluri ale Prutului. Această chestiune era menită de la bun început să fie o „piatră de încercare” a sentimentelor marilor puteri față de Principatele Danubiene, care în ultima vreme s-au aflat sub „protectoratul binefăcător” al țarului. Prezentarea de față are drept scop scoaterea în evidență a impactului raporturilor franco-ruse asupra soluționării problemei românești în perioada anilor 1855-1856. Această perioadă este sugestivă prin faptul că în aceşti ani au avut loc două conferințe internaționale, care a luat în discuție problema românească, privind unirea Principatelor Române într-un singur stat și la scară mai redusă, precum şi problema cedării celor trei județe din sudul Basarabiei Principatului Moldova. Este interesant de urmărit „prestația” diplomației ruse la aceste două foruri europene de la Viena și Paris, care dorea să colaboreze „în tandem” cu diplomații francezi, pentru a propune o soluție definitivă problemei românești, chestiune care se afla în acea perioadă pe „agenda” externă a marilor puteri În prezentare este abordată, de asemenea, și problemei Basarabiei între diplomația rusă și cea franceză. În preliminariile păcii stabiliseră ca Rusia să cedeze cele trei județe din sudul Basarabiei, pentru a i se tăia accesul la Dunăre. Rusia va miza pe sprijinul necondiționat al Franței pentru a reuși să păstreze teritoriul din sud al Basarabiei.