Variabilitatea semnificativă a condiţiilor de iernare de pe teritoriul Republicii Moldova a condiţionat estimarea complexă a acestora cu scopul evidenţierii gradului de influenţă asupra iernării ochiurilor. Astfel, s-a constat, că datorită procesului continuu de încălzire a iernilor durata moinelor a crescut cu 3-4 zile, a scăzut cu 2 cm înălţimea stratului de zăpadă la fel şi cu 10 cm adîncimea maximă de îngheţ a solului. În acelaşi timp, în unele ierni (2006, 2010) valurile de frig au fost substanţiale. Conform datelor regionale, au fost calculaţi şi evidenţiaţi indicii climatici ce caracterizează locul Republicii Moldova în cuantificarea claselor climatelor viticole. Modelarea cartografică a indicelui heliotermic (HI) relevă, că teritoriul ţării se încadrează în grupul 1700 < HI ≤ 2400. În baza coeficientului pretabilităţii climei pentru calitatea strugurilor din luna august (CNR) elaborat la nivel naţional, s-a constatat, că datorită încălzirii regimului termic din luna august, începînd cu 2004 calitatea strugurilor a fost înaltă. În cazul păstrării tempoului actual de majorare a valorilor acestui coeficient în viitorii ani apropiaţi, calitatea strugurilor va continua să crească, necătînd la faptul, că se păstrează o tendinţă de scădere a recoltei acestei culturi. A fost efectuată analiza complexă a acestui coeficient cu condiţiile nefavorabile de iernare, care relevă, că în unii ani (2006, 2010) deşi valorile recoltei au fost scăzute, calitatea strugurilor s-a înregistrat înaltă. În acelaşi context, a fost calculat şi elaborat modelul cartografic ce reflectă repartiţia spaţială a variabilităţii climatice a recoltei viţei de vie. S-au evidenţiat arealele favorabile şi mai puţin favorabile de cultivare. S-a constatat, că cea mai mică variabilitate climatică a recoltei este înregistrată în partea de sud, sud-vest şi sud-est unde valorile variabilităţii climatice constituie 38%, iar cea mai mare variabilitate climatică a recoltei este înregistrată în partea de nord şi nord-est (70%) unde condiţiile agrometeorologice de formare a productivităţii viţei de vie sunt cele mai vulnerabile pe parcursul întregului an viticol, inclusiv şi condiţiile de iernare.